Un elev isprăvise liceul și se pregătea a-și continua studiile într-un oraș mare.
– Dumnezeu să-ți ajute, dragul meu nepot, să poți închide ușile! – îi zise, la despărțire, bunică-sa.
– Ce uși, bunică dragă, doar n-o să mă fac portar, acum, după ce am isprăvit cu liceul?
– Pe unde vei merge, bagă de seamă să-ți închizi mai întâi ușile urechilor tale! Să le închizi față de toate șoaptele și ispitele Satanei!
Să-ți închizi apoi ușile ochilor tăi! Să nu citești cărți rele, pline de otravă și să nu te duci nicăieri unde inima ta se poate otrăvi cu priveliștea ochilor!
Să-ți închizi apoi ușa gurii tale, ascultând de sfatul Psalmistului: „Pune, Doamne, pază gurii mele și ușă de îngrădire buzelor mele!“, gândindu-te neîncetat și la cuvintele Mântuitorului că, pentru orice cuvânt nefolositor, omul va da seama în Ziua Judecății.
Și, mai presus de toate, dragul meu, să-ți închizi ușa inimii tale față de toate ispitele cele rele! Să o lași deschisă numai pentru Domnul!
Așa făcând, noroc mare vei avea în viață.
Preot IOSIF TRIFA
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|