[catalin2]

În prealabil postat de Florin-Ionut

”Sf. Serafim i-a raspuns: "Nu te teme, prietene al lui Dumnezeu, acum si tu esti la fel de stralucitor ca mine. Înseamna ca si tu esti în lumina Duhului Dumnezeiesc, altfel nu m-ai putea vedea ca sunt asa.”

Daca imi ingadui o sa explic ce spune aici si in pasajele urmatoare acestuia. O sa vezi ca explica mai bine ce am spus pana acum.
Acelasi caz este si cu ucenicul Parintelui Paisie: "O lumină s-a răspândit pretutindeni, umplând toată curtea. Oriunde priveam în jurul meu, vedeam această lumină. Bătrânul era izvorul din care ea se revărsa. în ciuda intensitătii ei, ochii nu mă dureau; era imaterială si nespus de dulce. Nu mă săturam privind-o."
Acesti doi ucenici nu doar au vazut acea lumina, au primit mai mult. Lumina si harul se revarsa si peste ei, si simteau astfel si ei dulceata harului. De aceea ucenicul Sfantului Serafim era si el stralucitor, pentru ca lumina ce se revarsa din sfant il cuprindea si pe el. Si nu pentru ca si el era vrednic sa lumineze asa, doar cei imbuntatiti pot face asta. Cei doi parinti le-au dat acelora acest dar extrem de rar.
In alte cazuri insa doar vad acea lumina, nu o si primesc. Uite si in continuarea pasajului cu Sfantul Serafim, scrie asa: "Când m-am depărtat de el, vedenia încă nu încetase: stareţul păstra aceeaşi înfăţişare ca şi la început, iar lumina aceea neobişnuită, pe care o văzusem însuşi cu ochii mei, încă îl mai lumina în întregime!”
Acum ucenicul se departase si nu mai era in lumina, dar vedea acea lumina emanata de sfant.
Sunt multe cazuri in care diverse persoane vad aceasta lumina, uneori si fara sa stie sfantul. Am mai dat un exemplu din viata unui sfant, acela cand se ruga emana aceasta lumina in chilie. Cei care se nimereau in preajma chiliei vedeau aceasta lumina.
Sunt multe astfel de exemple cu sfinti, unul mai recent: http://www.pemptousia.ro/2013/06/par...neoisihasti-2/
"De multe ori ucenicii săi îl vedeau strălucind ca soarele."
Dar avem si in Vechiul Testament o astfel de relatare, pe Moise l-a vazut tot poporul ca ii stralucea fata (desi nu avea harul interior, era exterior, ca sa nu se comenteze):
"29. Iar când se pogora Moise din Muntele Sinai, având în mâini cele două table ale legii, el nu ştia că faţa sa strălucea, pentru că grăise Dumnezeu cu el.
30. Deci Aaron şi toţi fiii lui Israel, văzând pe Moise că are faţa strălucitoare, s-au temut să se apropie de el. "

În prealabil postat de Florin-Ionut

Iată încă unul din topicurile prin care marii noștri teologi forumiști își adună păcate din cele mai diverse, spre deliciul ispititorului. Puneți punct, fraților, arătați că puteți să iertați, dovediți puțintică smerenie - să crape demonul de ciudă

Nu stiu daca ai spus-o ironic, dar dupa parerea mea teologi sunt cei si induhovniciti, nu doar cei ce scriu despre dogma (aceia sunt scriitori despre invatatura). Eu de exemplu redau doar invatatura ortodoxa, pe care ar trebui sa o cunoastem toti, iar daca nu sa o cercetam.
Decebal probabil se crede teolog, din cauza mandriei nu poate siporta ca i-am spus odata ca greseste in legatura cu Filioque, de atunci a inceput sa ma atace si nu s emai poate opri. Si pe eterodocsi ii ponegrea cam mult inainte, acum nu mai sunt aceia si simte nevoia sa-si canalizeze inversunarea aceasta asupra a ce mai gaseste, adica cine il contrazice. Eu nu simt ura, ca si el, de aceea nu doresc sa am acelasi nivel de dialog.