Imi este greu sa patrund dedesubturile acestui sistem care ingreuneaza adoptiile,ce interese sunt la mijloc si care sunt factorii care contribuie la tergiversarea acestor demersuri,in conditiile in care sunt oameni care isi doresc sa adopte acesti copii,copii care dealtfel pe masura ce petrec mai mult timp in aceste institutii raman marcati pe viata .
Mi-as dori sa inteleg mai multe despre acest sistem,pentru ca,poate intr-o zi,chiar eu ma voi gandi sa infiez un copil.
In alta ordine de idei,putin separat de subiectul topicului,am auzit "una noua" de la o doamna,dealtfel foarte credincioasa,casatorita,care din motive de sanatate nu poate avea copii,insa din cate spunea nici nu prea isi doreste si care a afirmat ca duhovnicul ei,in care dealtfel are o incredere deplina, i-a spus ca infierea de copii este un pacat.Iar,eu,sincer,am ramas blocata la o atare afirmatie...ati mai auzit vreun om al bisericii sa promoveze o astfel de invatatura?Si daca da,as fi si eu curioasa sa pot pricepe rationamentul pe care se bazeaza.
Pana la urma sunt atatea cazuri si de calugari,maicute,care au adoptat si luat sub aripa lor atatia prunci lasati in voia sortii de parintii biologici...
|