[Decebal]

Aşa cum am sugerat şi în postările anterioare, eroarea (dacă o fi o simplă eroare, deşi este în mod vădit cu mult mai mult) constă în a limita, în a minimaliza, în a reduce, a ciunti viaţa bisericească a creştinului la o sumă de canoane, ca şi cum acele canoane ar reprezenta totul, şi singurele "borne" de care trebuie să se ajute creştinul. Nimic mai fals!! Sfânta Scriptură şi în general Tradiţia este cu mult mai bogată, cu mult mai afirmativă, nu doar cenzor prin canoane, învăţăturile şi interpretările lor sunt mult mai largi decât prezintă canoanele; de aceea nu ne putem limita şi Biserica nu a făcut-o şi nu o va face, doar la canoane. Viaţa în Hristos şi în Duhul Sfânt este mult mai bogată, mult mai împlinită şi mai deplină, mult mai liberă pentru a o reduce la o sumă de canoane; niciodată viaţa în Hristos nu se va reduce şi nu se poate reduce la o sumă de canoane, bisericeşti. Iar asta nu este nicidecum nesocotire a canoanelor, ci dimpotrivă socotirea pozitivă a deplinătăţii de bogăţie a vieţii evanghelice.

În al doilea rând, se absolutizează, se exagerează în mod nepermis rolul duhovnicului, ca şi cum acesta ar fi un călău care stă cu lista de canoane deasupra capetelor noastre, gata, gata să ne ia capul în cazul în care nu ne-am înscris, deşi nu am greşit în mod necesar, în patul procustian al canoanelor şi al modului în care pot fi de unii sau alţii interpretate şi aplicate. Să nu uităm de darul discernământului pe care îl dă Duhul Sfânt creştinului, să nu uităm de Scripturi şi de Sfinţii Părinţi, să nu uităm deci de atâtea şi atâtea alte repere pe care le avem lăsate prin mila şi bunătatea Dumnezeului Preaînalt. Spunea clar sfântul apostol Ioan: "Cât despre voi, ungerea pe care aţi luat-o de la El rămâne întru voi şi n-aveţi trebuinţă ca să vă înveţe cineva, ci precum ungerea Lui vă învaţă despre toate, şi adevărat este şi nu este minciună, rămâneţi întru El, aşa cum v-a învăţat." (I Ioan 2,27) Cine nesocoteşte discernământul nostru de creştini şi de fii ai lui Dumnezeu după harul Duhului, Îl nesocoteşte tocmai pe Duhul prin care am fost înfiaţi şi pe Fiul de la care a venit înfierea! Să nu fie!! Ferească Dumnezeu!! Feriţi-vă de duhurile de înşelare şi de rătăcire! Duhovnicul nu este deci un şmecher totalitar, care eventual să ne mai şi cipeze, aşa ca să ne poată unii urmări care sunt căile noastre 24 de ori pe zi, şapte zile pe săptămână, 365 de zile pe an, în toţi anii vieţii noastre; dimpotrivă, duhovnicul trebuie să fie călăuză, mistagog, iniţiator, părinte, dar nu vrăjmaş manipulator al mântuirii noastre, nu un cenzor totalitar şi demagog care abia aşteaptă să ne taie capul pentru "nerespectarea" canoanelor, pentru "ieşirea păcătoasă" de sub autoritatea canoanelor, de parcă, aşa cum am mai spus, Duhul Sfânt ar fi o sumă închistată, osificată, sclerozată a unor canoane şi a unor interpretări a lor schismatice, necreştineşti.

Să ne ferim de acest duh satanic al dezbinării, al schismei şi al ereziei, al totalitarismului şi manipulării "ecleziale"!! Să ne ferim de duhul indiferentismului religios şi moral, de trădarea lui Hristos, acoperită sub masca "respectării canoanelor" şi învelită în mantia lui Iuda!!