[Decebal]

Barsaumas, sincer, nu îmi mai vorbi la II plural, că nu este deloc cazul.

Referitor la natalitate, au fost multe analize de bun simţ pe câteva threaduri referitoare la ţigani. Nu ne putem face că nu vedem însă că unii s-au cam obişnuit să trăiască şi să puiască pe spatele banilor altora, şi, din ce în ce mai mult deloc paradoxal, cu binecuvântări de la vârfurile politicii ilegitime şi trădătoare care conduce statul român; asta ca să nu mai pomenim de iresponsabilitatea profundă pe care o manifestă unii dintre ţigani, dar nu doar ei, faţă de copiii pe care îi aduc pe lume. Bine, nu aş vrea să se înţeleagă că ar fi doar cazul ţiganilor, că şi alţi cetăţeni primesc tot felul de ajutoare sociale, dar unii s-au obişnuit într-un anumit fel şi este clar că politicienii sunt foarte vinovaţi pentru încurajarea natalităţii dublată de nemuncă, deci a unei viitoare posibile bombe sociale. În acelaşi timp există semne clare că tendinţa în care au mers lucrurile după '90 a fost bine planificată de tot felul de arhitecţi de "societăţi deschise", iar trădătorii de la noi s-au angrenat la treabă fiind bine plătiţi şi sprijiniţi cu burse, cu locuri de muncă şi prestigiu în societate. Asta în vreme ce ortodocşii sunt lipsiţi de orice participare semnificativă a laicatului în societatea civilă, noi românii fiind astfel prinşi, nu ştiu de ce tot am senzaţia că şi cu binecuvântare, în jocul unor forţe care sunt practic străine de interesele noastre generale. Însă ca şi supapă li s-a oferit românilor posibilitatea emigrării în Occident, şi de aici vine susţinerea actualilor politicieni, deşi această emigrare comportă beneficii mai mult în plan personal pentru români, dar deservicii foarte mari pe planul intereselor generale, naţionale. Se şi vede că Românii nici nu mai gândesc în termeni de proiecte naţionale (aşa cum gândea spre exemplu blestematul ăla de Ceauşescu), egoismul, individualismul a devenit între timp principala determinantă a ortodoxului român, deşi ortodocşii se pretind că formează o comuniune a lui Hristos. Şi noi ştim doar că la ortodocşi totul se face cu binecuvântare.

Apropo tot referitor la natalitate, dar privită la modul general, aş vrea să aud o poziţie a unui creştin cu privire la paradoxul pe care eu îl sesizez în Sfânta Scriptură. Citim din Facere şi vedem cum Dumnezeu binecuvintează naşterea, creşterea şi stăpânirea pământului, dar în acelaşi timp dacă luăm învăţăturile sfântului apostol Pavel vedem un mare îndemn la castitate, la spiritualitate, şi deasemenea învăţăturile despre învierea din morţi. Cum este deci posibil ca acelaşi Dumnezeu care cu ceva vreme în urmă binecuvânta răspândirea, creşterea, stăpânirea pământului, acum să o întoarcă spre învăţături mult mai spiritualiste, axate pe înviere şi prin urmare pe o formă de corporalitate, cea a învierii, spiritualizată, spre deosebire de această corporalitate biologică pe care o vedem crescând şi răspândindu-se tot mai mult pe Terra (nici nu mai ştiu câte miliarde)? Oare numai eu văd o contradicţie, un paradox aici? Oare este el real? Care ar fi până la urmă soluţia, pentru că este clară învăţătura despre înviere a sfântului Pavel: moare trup firesc, învie trup duhovnicesc sau spiritual? Prin urmare în Hristos planul lui Dumnezeu cu privire la corporalitatea umană nu se poate reduce la actuala corporalitate biologică. Dar atunci ce şi de ce să se mai răspândească şi până când? Nu vedem oare că parcă toată înflorirea asta demografică a omenirii ar fi în contradicţie cu împărăţia spirituală a lui Hristos, cu împărăţia învierii, nu doar spirituale, ci şi fizice? Şi atunci se contrazice sau nu pe sine Dumnezeu? Sau cine ştie, poate se contrazic între ei oamenii care au pretins de-a lungul timpului că vorbesc revelaţii divine şi în numele adevăratului Dumnezeu?