[Florin-Ionut]

Sophia,

În prealabil postat de sophia

@Florin-Ionut - totusi pozitia ta, cel putin in acest subiect nu este clara.

Poate ca ar fi bine sa ne spui exact cum te situezi:

- doresti, esti adeptul impartasaniei dese (saptamanale)? O paranteza aici: exista destui care se duc la biserica si in timpul saptamanii la sfintele liturghii si se impartasesc. Exista situatii pe care eu am mai spus: le-am vazut practic si nu le-am inteles. Sunt oameni care se impartasesc chiar la fiecare liturghie, inclusiv de ex. de Craciun si de Pasti si prima si a doua zi si etc, pe 1 ianuarie.

Da, sînt pentru o împărtășire sistematică. Cu pregătire și tot ce presupune ea, nu oricum, cu binecuvîntare de la duhovnic șamd.

- doresti sa se faca impartasirea mai deasa, dar te impiedica pregatirea necesara, prea aspra (post, spovedit)?

Pe mine nu mă împiedică, dar pe majoritatea da, din cauza slabei înțelegeri a ce presupune acestă pregătire.

- doresti sa se tina post contiunuu?

Nicidecum, deși ar fi mai bine să fim vegetarieni (vezi Facerea 1, 29). Țineți posturile de peste an, măcar pe acelea. Postul continuu nu e obligatoriu.

Este însă musai să ajunăm înainte de împărtășire, adică să nu mîncăm nici să bem nimic în noaptea dinainte pînă duminică la amiază, pînă după cuminecare.

- doresti sa schimbe ceva legat de spovedanie (mai rar)

Doresc ca pentru mireni, condițiile pentru împărtășire să fie aceleași ca și pentru clerici. Sfinții Părinți nu au construit reguli speciale pentru preoți și pentru noi restul. Deci, dacă un preot primește iertarea păcatelor prin rugăciunile dinaintea și din timpul Liturghiei și așa se împărtășește fără spovedanie, atunci și un laic are voie să facă la fel dacă duhovnicul lui aprobă, dacă duce o viață creștinească fără să comită păcate de moarte, dacă nu are vicii, dacă e activ în fapte bune, dacă e pregătit pentru a-L primi pe Hristos.

Atenție: pregătirea nu e totuna cu vrednicia! Nevrednici și păcătoși sîntem cu toții.

Ce doresti tu exact? Cum vezi lucrurile? Ce nu-ti convine. Ca sa stim exact ce discutam aici.

Am impresia (dar poate ca am inteles gresit), asa reiese din postarile tale, ca tu esti foarte preocupat de alimentatie.

Vreau mai multă implicare din partea preoților în viața parohiilor, vreau ieșirea din anormalitatea ignorant-mincinoasă și care s-a așternut peste ortodoxie în zilele noastre.

Mai cu ceva timp in urma erai impotriva copiilor. Nu-ti doreai copil (daca nu confund persoane). Acum iti doresti mai multi.
Si cred ca nu ai un duhovnic, sau o orientare in credinta, in sensul ca nu stii exact ce e mai bine, pe ce cale sa o iei si dai in pereti (cazi in extreme).

Tocmai că duhovnicul m-a convins să renunț la demonii care mă stăpîniseră. Se numește mîntuire de cel rău. Slavă Domnului pentru mare mila Lui.

Cineva te-a sfatuit cam rau zic eu si te-a adus pe un drum extrem: toate numai naturiste, mancare raw-vegana chiar si la copii si sotie, alaptat multi ani si alte cele.

Crede-mă că nu știi ce spui.

Curand ai sa te muti in padure poate si ai sa renunti si la altele lumesti.
(Exista oameni care tind spre alte moduri de trai, asa cum am vazut la televizor: s-au dus cu copiii in padure si traiesc precum salbaticii cu familie cu tot, sau mai stiu eu, altii lupta activ pentru protectia animalelor, altii traiesc in grup in zone izolate, la comun, etc.). Dar oamenii astia nu au serviciu inteleg, nu stiu din ce traiesc.

?

Si legat de o postare a ta mai sus: atata vreme cat sotia ta alapteaza, nu poate sa ramana insarcinata (spuneai ca mai doriti copii). Sunt niste aspecte hormonale, la care eu nu ma pricep, dar asa am auzit/citit.
Ar trebui sa consultati un medic care sa va lamureasca.

Știi tu ceva, dar nu complet. Dacă alăptarea se face foarte des, nu rețin la cîte ore maxim, atunci într-adevăr nu se produce sarcina. Asta se întîmpla cînd copilul era bebe, acum mănîncă destul de mult și bea lapte din ce în ce mai rar, deci șansele unei noi sarcini cresc pe zi ce trece.

In incheiere eu iti mai spun ceva: credinta trebuie sa fie in suflet, sa o traiesti cu adevarat. Preocupari trupesti trebuie sa existe, dar nu in detrimentul sufletului.

De acord.

Si eu ratacesc intr-un fel in credinta si imi pun tot soiul de intrebari, pentru ca nu sunt de acord cu/nu inteleg sensul unele/unor lucruri. Eu sunt as spune invers decat tine. Eu pun accent pe suflet, pe partea sociala si mi se par exagerate unele preocupari trupesti, de exterior: alimentatie, haine, abstinenta la cei casatoriti etc.

Dacă mă îngrijesc de trup, înseamnă automat că neglijez sufletul?

Revenind la subiect si la o idee scrisa mai sus:
Spuneam ca nu inteleg cum se poate face o impartasire deasa, la fiecare sfanta liturghie, sau macar saptamanala.
Problema mea este ca eu sunt adepta impartasaniei facute profund si cu respect, deci cu o anumita pregatire.

Pregătirea este una continuă, fără pauze de relaxare între posturi sau perioade în care lăsăm garda mai jos. Adică: pocăință, rugăciune, înfrînare de acord cu consoarta, post cînd e post, spovedanii din cînd în cînd, legătura strînsă cu duhovnicul, faptele dragostei șamd. Tot timpul.

Si mi se pare ca acest lucru este posibil numai la manastire.

Fals.

Mirenii, mai ales cei casatoriti, nu pot sa faca acest lucru asa cum trebuie, adica pregatirea corespunzatoare inaintea fiecarei slujbe.

Mirenii care sînt cununați de Însuși Hristos prin preot în Biserică, de ei vorbești, da? De ce tot vă scapă ”amănuntul” ăsta?

Daca te impartasesti in toate slujbele de Pasti si de Craciun (deci mai multe zile la rand), sau pe 1 ianuarie, inseamna ca ori postesti continuu (esti vegan) si in abstinenta trupeasca totala, ori ai dezlegare de la preot sa te impartasesti fara vreo pregatire trupeasca.

Nu e nevoie de o dezlegare, că nu te leagă nimeni. Dar trebuie să ai binecuvîntare de la duhovnic, asta da.

Unii spun ca este posbil doar sa ajunezi, adica sa tii post un anumit numar de ore inainte de impartasit si abstinenta trupeasca 1 zi inainte si una dupa.

Da, cam jumătate de zi, adică noaptea dinainte să fie post negru. Cît despre abstinență, nu știu dacă e vreo regulă oficială și cît e perioada dinainte și de după.

E pacat (si am mai spus-o si o repet) , ca nu exista reguli clare, pe care sa le poata respecta toti (si preoti, si casatoriti si singuri, bolnavi si sanatosi).

E adevărat că în ortodoxie avem parte de flexibilitate destul de mare în multe chestiuni, unele chiar majore.

Spovedania - eu sunt adepta spovedirii ori de cate ori simti nevoia. Inainte de spovedit se cere totusi spovedanie, ca sa te duci cu sufletuil curat. face parte din respectul cuvenit.

Și de la Spovedanie pînă la Împărtășanie nu faci nici un păcat? Nici măcar unul mic-mititel?...

Impartasania (Trupul si Sangele lui Hristos) - ori este pentru toata lumea, pentru cei mai slabi si mai pacatosi in general si atunci da, e bine s-o luam tot
timpul, ca pe un medicament si atunci nu trebuie pregatiri speciale sau

...este ceva de pret, care trebuie luat cu mult respect si deci cu pregatire in prealabil, ceva ce numai cei care merita sa o ia (mai putin pacatosi) si atunci e bine s-o luam mai rar, respectandu-i profunzimea intelesului.

Trebuie să o primim întotdeauna dacă sîntem creștini ortodocși autentici, cu pregătire continuă. Pauzele sînt perioade cînd poți să mori fără veste și te trezești nepregătit înaintea scaunului de Judecată al Lui Hristos.

Asta as vrea sa lamurim o data pentru totdeauna. Si se pare ca nu este posbil, pentru ca exista opinii separate, chiar printre preoti, monahi si teologi.

Exact, nu este posibil. Doar trăim într-un veac al minciunii și al dezinformării.