Citat:
În prealabil postat de catalin2
Daca imi permiti sa intervin, doar relatia noastra personala cu divinitatea tine de subiectivitate. Altfel e o greseala, Dumnezeu exista in mod obiectiv, adica nu depinde de cum vrea fiecare. La fel invatatura de credinta, care e revelata, nu poate fi subiectiva. In mod subiectiv, relativist, ar inseamna ca divinitatea e cum isi imagineaza fiecare, adica fieacre isi creeaza propria divinitate, o forma de idolatrie. La fel si invatatura revelata, nu poate fi relativa, ceea ce e revelat de adevar absolut.
|
Sunt întru totul de acord cu dvs în privința faptului că Revelația creștină este descoperirea Adevărului absolut și personal, Care este Hristos. De aceea, adevărul revelat NU poate fi relativizat, fiindcă este absolut.
Mai departe, cred că ar fi interesant să definim noțiunile de "subiectivitate" și "relativism", pentru a analiza problema deosebit de interesantă pe care ați pus-o în discuție.
Voi reveni, probabil în cursul zilei de mâine.
Doamne ajută!
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17)
"Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul)
"Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!"
"Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis)
Câteva gânduri scrise de mine:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca