"O candelă cu untdelemn și fitil, dar încă neaprinsă"
Când ajungem la cunoștința a ceea ce suntem de fapt, că avem o înrudire cu Dumnezeu, că locuiește chiar în structura noastră spirituală, atunci Dumnezeu aprinde candela și luminează toată viața noastră cu concepția creștină despre lume și viață.
Așa suntem noi în condițiile vieții acesteia: o candelă cu untdelemn și fitil, dar încă neaprinsă.
Când ajungem la cunoștința a ceea ce suntem de fapt, că avem o înrudire cu Dumnezeu, că locuiește chiar în structura noastră spirituală, că suntem în pragul liberei alegeri a unei concepții de viață de care să ne țină chiar de n-am fi pe placul lumii, atunci Dumnezeu aprinde candela și luminează toată viața noastră cu concepția creștină despre lume și viață.
Obișnuit, concepția creștină nu prea e dusă, nici chiar de credincioși și nici chiar de cei ce o cunosc teologic destul de bine, până la finalitatea sa – mai păstrând și pentru egoism o bună parte de „viață”. Cu alte cuvinte sunt puține exemplarele omenești care își „riscă” toată viața lor pentru Dumnezeu, pentru cauza Lui în lume.
(Părintele Arsenie Boca, Părintele Arsenie Boca – mare îndrumător de suflete din secolul XX, Editura Teognost, Cluj-Napoca, 2002, p. 67)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|