[cristiboss56]

De trei feluri este minciuna: unul minte cu cugetul, altul minte cu cuvântul, iar altul minte cu toată viaţa lui. Cel ce minte cu cugetul este cel ce are bănuială. Unul ca acesta văzând pe cineva vorbind cu vreun frate, bănuieşte şi zice: despre mine vorbeşte acela. Iar de va vedea că a contenit a vorbi, iar bănuieşte, că din pricina lui, a tăcut. De-i va zice cineva vreun cuvânt, bănuieşte că pentru ca să-l întristeze i-a zis. În scurt, la tot lucrul are bănuire asupra vecinului, zicând că pentru mine a făcut aceasta, pentru mine a zis aceea, şi pentru aceasta a făcut aceea. Acesta este cel ce minte cu cugetul. Fiindcă nici un adevăr nu gândeşte, ci la toate are bănuială.
Nu este fraţilor, nimic mai greu ca bănuielile. Atât sunt de vătămătoare, încât de se vor învechi în noi, încep a ne încredinţa şi a gândi adevărat că vedem lucruri, care nici nu sunt, nici nu pot să fie.
(Sfântul Cuvios Dorotei, Învăţături şi scrisori de suflet folositoare, Editura BUNAVESTIRE, Bacău, 1997, p. 77-78)