Canonul NT,asa cum il vedeti astazi,are o zbuciumata poveste in trecutul sau.El nu a avut de la inceput forma actuala,a trecut prin destule modificari pana sa se ajunga la definitivarea sa.Apocalipsa,de exemplu,a fost mult timp privita cu suspiciune si chiar evitata insa pana la urma a facut parte din canon.Nu tot ce s-a considerat a fi inspirat la un anumit moment a rezistat pana la capat.Fiecare carte care a facut initial parte dintr-un canon incipient si apoi a fost exclusa are povestea ei,nu toate au fost respinse de prima data ci unele au trecut printr-un lent proces de excludere,de la inspirate fiind apoi considerate a fi bune doar de citit catehumenilor(alaturi de cele inspirate)pt ca apoi sa cada in anonimat sau cel putin pe o pozitie inferioara celei initiale.Daca doriti sa cititi un interesant excurs despre Clement Romanul cautati in ,,Canonul Ortodoxiei"volumul I la pag.187-188.Cat despre motivele pt care unele scrieri au avut o soarta diferita aceasta este o fascinanta poveste,care incepe din zorii crestinismului si merge pana tarziu,la momentul definitivarii canonului.Scrierile atribuit lui Clement Romanul au si ele povestea lor distincta si va asigur ca este foarte interesanta,daca o veti studia metodic.

Pot spune insa,parafrazandu-l pe Harnack,de ce era necesar acest proces istoric de filtrare,nu fara convulsii:inca din sec II a inceput sa-si faca aparitia o literatura inferioara,o literatura ce era citita cu aviditate si care ameninta sa sufoce adevarul istoric si puritatea mesajului transmis.Acest gen de scrieri amestecau scrieri apocrife despre apostoli,fabricau povesti cu martiri si asceti,apocalipse infricosatoare,povesti ale copilariei lui Iisus,citau spuse ale acestuia in genul Evangheliei dupa Toma.Ele incercau,aparent,sa completeze locurile din scrierile NT care erau considerate a fi laconice sau deficitare,indeplineau acelasi rol cumva pe care l-au exercitat apocrifele iudaice ale VT si literatura midrasica.Acest tip de scrieri au o importanta mare din urmatorul punct de vedere,intrucat au influentat semnificativ la vremea lor:,,ele consemneaza viziunile,sperantele si fricile oamenilor care le-au redactat.Ele arata ce anume a fost acceptabil pt crestinii neinstruiti din primele veacuri,ce anume ii interesa,ce anume admirau,ce idealuri nutreau.Ca productii folclorice sau ca povestiri tematice sunt importante".

O mare parte a acestor scrieri erau intradevar apocrife,o existenta subterana,aparand din cand in cand la suprafata si exercitand o influenta semnificativa asupra vietii religioase.Daca nu ar fi existat canonul Biserica ar fi cazut prada,precum bisericile monofizite,acestui tip de literatura.Sprijinindu-se pe NT Biserica a reprimat cumva acest tip de scrieri cu timpul,intrucat scrierile NT se aflau la un nivel pe care aceste scrieri nu-l puteau atinge.Biserica a apucat cu o mana de fier aceste scrieri si le-a barat drumul spre altar si a salvat astfel portretul lui Iisus de la distrugere.Daca scrierile NT nu ar fi ocupat inca de la inceput o pozitie de autoritate,de referinta,toate bisericile ar fi ajuns precum cea etiopiana.A fost practic o ciocnire istorica intre mai multe tipuri de scrieri care,precum placile tectonice,au determinat la finalul zbaterii,un anumit tip de relief religios,cu vai adanci si munti inalti,marturii ale unui proces fascinant de evolutie istorica.Sunt oameni care se intreaba daca cei care au considerat a fi anumite scrieri inspirate,si care ulterior au pierdut lupta istorica,nu s-au inselat.Daca ii scoti din contextul lor istoric si ii muti artificial intr-un alt peisaj istoric atunci poti spune ca s-au inselat la timpul lor.Daca in schimb ii intelegi in contextul lor atunci convingerile lor capata forta unei povesti in desfasurare,unde fiecare capitol a avut importanta lui spre definitivarea canonului.