Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan
Doar ignoranții cred că o profesie care este de fapt o artă totală se face pentru bani.
Un psiholog adevărat se simte rușinat și scârbit de o asemenea idee. Psihologia, practicată ca lumea, trece cu mult peste problema banilor: nu e un job oarecare ci o chestiune de vocație. Ca și poezia, muzica etc. Dar dacă un tablou costă sute de mii de euro sau milioane, chiar, e vina pictorului? Și fără promisiunea milioanelor, oare muzicianul sau pictorul nu și-ar mai vedea de arta lor iubită? Asta o crede cel care nu are o vocație, cel care nu iubește, și care, astfel, se vădește orbul care ne învață lumina...
Că unii nu înțeleg, din păcate chiar și printre practicanți, este problema lor. Nu a mea.
Așa cum sunt mulți care nu disting vocația sacerdotală de meseria de popă. Consecințele, dezastruoase, ne sunt cunoscute, vai.
Ferească Dumnezeu de nenorocirea ca un psiholog să vadă în profesia lui mai întâi un prilej de a scoate bani, iar un preot slujitor al Domnului Hristos să devină popă.
Ferească Bunul Dumnezeu!
Nimic nu e mai nenorocit pe lume decât să fii sau să ai parte de un trădător.
|
Subscriu.
("arta" care se face numai pentru bani mai este cunoscuta si sub numele de 'cea mai veche meserie din lume")
Despre meserii vocationale mai am de spus un singur lucru: cred eu (am descoperit) ca e posibil ca invatarea unor arte sau stinte sa nu fie posibila decat pentru aceia care au "ingaduinta: de la Dumnezeu spre a pricepe anume taine ale respectivei profesii (biologie, psihologie, teologie, etc). Restul, oricat s-ar stradui, nu vor pricepe in veci de ce "x= cu be patrat minus radical din patru abe" (ma rog, care e aplicabilitatea practica a acestor formule, scopul pt care le folosim, afara sa trecem clasa a opta si sa intram la liceu).