[cezar_ioan]

În prealabil postat de laurastifter

"Unde Il gaseste pe Hristos si cum Il cauta pe Hristos?"
În Sf. Euharistie,
în Biserică, în general,
în fiecare dintre semeni,
în Sfânta Scriptură,
în noi înşine,
în cele mai mici şi, aparent, neînsemnate dintre făpturile lui Dumnezeu,
în zâmbetul curat şi sincer al copilaşilor,
în cântecul păsărelelor,
în flori, în întreaga natură,
în întregul univers,
pretutindeni.
Şi unde-L mai putem găsi pe Hristos?
În fiecare carte bună, ziditoare de suflet, pe care o citim,
în fiecare gând, privire, cuvânt sau gest frumos pe care-l primim sau, mai ales, pe care-l dăruim cu naturaleţe şi iubire,
în orice act de bucurie, libertate, curaj, sinceritate şi dragoste neprefăcută,
în tot ce e frumos, adevărat şi bun în lume, în noi şi-n jurul nostru.
Îl mai putem găsi undeva pe Domnul?
Da:
în teologie,
în filosofie,
în ştiinţe (inclusiv în psihologie, da, cu siguranţă că da!),
în artă,
în literatură,
în tot ceea ce poate fi, pentru inimile noastre însetate de adevăr şi de frumos, un pedagog către El (aşa cum Legea lui Moise a fost pentru iudei, iar filosofia şi mitologia antică pentru păgâni).
Dar unde nu-L putem găsi?
În păcat.
Căci scris este-n Sfânta Evanghelie: "pentru ce-L căutaţi pe Cel viu între cei morţi?".
Unde este Domnul nostru Iisus Hristos, Lumina inimilor noastre?
În aparenţă, nicăieri;
în adevăr, pretutindeni.
Atunci, de ce ne pare atât de greu să-L găsim?...
Voi posta, în acest sens, răspunsul unui copil de 12 ani... un cuvânt desprins, parcă, din Pateric, dintr-un pateric al copiilor:
- "De ce mulţi oameni nu-L pot găsi pe Dumnezeu?"
- "Pentru că-L caută din interes".

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
P. S. De ce să fim exclusivişti? De ce să ne-nchidem în noi înşine, respingând ştiinţa?...
Într-adevăr, Biserica este singurul loc unde Hristos poate fi, cu adevărat, găsit;
fiindcă întregul univers este biserica şi templul Celui preaînalt şi binecuvântat în veci!
Acesta este, cred, secretul înţelegerii corecte a uimitoarei afirmaţii din "Păstorul" lui Herma:
"Biserica există mai înainte decât toate şi pentru Biserică a fost creată lumea".
Hristos în mijlocul nostru!

Frumoasă postare, Laura!
În stilul inegalabil, delicat, al liricii feminine...:)

Cât priveşte căutarea lui Dumnezeu din interes, aici mă cam scarpin în cap....
Fac niţel pe prostul, închipuindu-mi că n-aş fi deloc, şi cuget cam aşa:
Îmi vine să zic, apăsat, că aşa şi trebuie căutat Dumnezeu! Din interes. Aşa şi trebuie păstrat!
Din cel mai pur interes, cu a mai hotărâtă dintre intenţii, din spirit pur de bussiness nalt, divino-uman.
Tocmai, că fără acest gând al afacerii cu Dumnezeu, al târguielii chiar, fără priceperea măiastră a afacerii cu Dumnezeu, riscăm să eşuăm în derizoriu, în chestii de timpul liber, în hobby, în turism, în mondenisme, în mode, în lipsă de responsabilitate pentru partea ce-o purtăm în afacere.
Şi mai voim, atunci, prosperitate? Demnitate? Recunoaştere şi putere? Urmaşi? Glorie?....

Dar care este interesul pur al omului în bussinessul cu Dumnezeu?
Şi care e contractul? Obligaţiile contractuale?
Voi spicui câteva repere din Scriptură în postarea următoare. Momment, please!...