[dobrin7m]

În prealabil postat de Parascheva16

Parintii de la Oasa spunt cu totul altceva. Il poti descoperi pe Dumnezeu si in natura. Te uiti la ea si te intrebi de unde a aparut, cine a creat aceasta minunatie. Apoi, nu trebuie despartit materialul de spiritual.

Draga mea eu nu contrazic pe parintii de la Oasa si Parintii de la Oasa spun bine ce spun insa nu sunt bine intelesi de toti.
Il descoperi pe Dumnezeu in natura dar nu pentru ca Dumnezeu este in natura cu fiinta sa, ci pentru ca Dumnezeu fiind Creatorul creatiei sale, a pus in creatia Sa legile Sale dupa care exista toata natura. Citatul lui Cezar cu parintele din Sfantul Munte si floarea ce vorbeste de Dumnezeu este relevant si foarte frumos in acest sens.

Toata creatia canta si lauda pe Dumnezeu, o floare cand infloreste vorbeste despre Dumnezeu dar infloreste pentru ca Dumnezeu voieste si asa a voit, nu pentru ca Dumnezeu este in floarea aceea cu fiinta.
de aceea este impropriu sa spunem ca Dumnezeu este in natura caci putem intelege apoi aceasta in sens panteist.
existam pentru ca Dumnezeu voieste sa existam, pentru ca ne iubeste nespus. La fel si natura si tot ce ne inconjoara pentru ca iubindu-ne ne-a dat noua sa fim stapani pe ea. Toata natura prin insasi ciclul ei de viata canta pe Dumnezeu.

cele postate de antiecumesm explica foarte bine.

descoperirea lui Dumnezeu privind si intelege natura si vietatile este intradevar minunata, caci putem intelege ca totul a fost creat de Dumnezeu din dragoste pentru noi. Sf. Dimitrie al Rostovului in Alfavita duhovniceasca chiar spune asa: ca sa cunosti pe Dumnezeu va trebui sa incepi de la cele de jos spre cele de sus. intai sa cunosti natura si tot ce ne inconjoara, legile ce o guverneaza si pe noi insine . Si apoi vom ajunge si la cele de sus.

Iata:
"5. dar nimeni nu va putea cunoaste pe Dumnezeu daca nu se va cunoaste mai intai pe sine. si nici pe sine nu se va cunoaste cum se cuvine, daca nu va cunoaste mai intai de toate toata faptura si nu va intelege toate lucrurile, vazute si pricepute in lume.
Si astfel se va uni desavarsit in dragoste cu Dumnezeu.

6. Asadar, cine vrea sa il cunoasca intru adevar pe Domnul, sa se cunoasca pe sine si sa se uneasca dimpreuna cu El in dragoste, acela mai intai de toate trebuie sa cunoasca toata faptura vazuta si priceputa, ca sa aiba intelegerea tuturor lucrurile si a toata faptura: de la cine si pentru ce sunt toate, astfel incat nici un lucru sa nu-i fie tainuit si sa nu-i starneasca nedumerire; apoi sa se cunoasca pe sine si toata taina despre sine; apoi sa il cunoasca pe Dumnezeu si toate negraitele Lui binefaceri. astfel, omul ajunge intru desavarsita cunoastere de sine.
Caci se cuvine a cunoaste mai intai pe cele pamantesti, apoi cele ceresti; caci nu de la cele inalte trebuie a pogoram catre cele de jos, ci la cele de jos sa urcam catre cele de Sus.
de aceea Dumnezeu a asezat inaintea noastra toata faptura si toata randuiala acestei lumica pe o invatatura, sau ca pe o oglinda, ca, invatandu-ne,sa ne inaltam de la cele de jos catre cele inalte.
caci daca nu pricepem cele pamantesti, cum putem pricepe cele ceresti?

7. Din intelegere si cunoastere ia nastere credinta; din credinta - pazirea porucilor lui Dumnezeu; din pazirea poruncilor lui Dumnezeu se naste nadejdea in Dumnezeu; din nadejdea intru Dumnezeu - dragostea dumnezeiasca; cea care - prisosind treptat, duce la unirea treptata cu Dumnezeusi la plinirea Legii si a Proorocilor. (Matei 7:12,22,40)" Sf. Dimitrie al Rostovului

Deci Dumnezeu este pretutindenea, este prezent, si toata creatia Sa vorbeste despre Dumnezeu. Este prezent ca fiinta personala care vegheaza asupra creatiei Sale. iar creatia stie asta si canta si slaveste pe Dumnezeu.
de aceea floarea cand a fost rugata sa spuna ceva de Dumnezeu a inflorit - in citatul lui Cezar. A inflorit si astfel a spus : iata infloresc prin voia Domnului ca asa m-a creat El cu puterea Lui. Infloresc si mor si iar infloresc caci urmez legii pe care Dumnezeu a pus-o in mine. El m-a facut.

Cele trei zile ce le-am trait atunci cand L-am simtit pe Dumnezeu, toata natura si tot ce ma inconjura vorbeau de Dumnezeu. Frunzele ce frematau, copacii, si totul parca era magic. Atunci am inteles cu adevarat in simtirea mea, ca toate sunt din voia Domnului si toate sunt pentru ca ne iubeste. Dumnezeu ne iubeste nespus si astfel toate exista din iubire pentru noi.