Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan
Un sistem gata constituit și capabil, încă din primele luni de viață de a face față agresiunilor?
Hopa!
Sistemul imunitar e o devenire! Se dezvoltă treptat, în ani și ani!
Poate că ar fi bună următoarea comparație:
Așa cum o armată are nevoie de ceva antrenamente preliminare în vederea războiului, așa și sistemul imunitar, ca să se dezvolte, se antrenează cu "adversari" mai slabi (germeni atenuați sau morți) pentru a învăța cam care le e "aluatul" și pentru a "ști" ce să facă atunci când se va întâlni cu agresorul. (Acești adversari sunt introduși prin vaccin. În aceasta constă conținutul vaccinului.)
Bagajul genetic al sistemului imunitar este doar în potențial, la naștere. Ia te rog în calcul și faptul că în vremea gravidității, fătul primește anticorpii necesari prin sângele matern, el neavînd funcțional sistemul imunitar. După naștere, sugarul primește anticorpii prin colostrul matern.
Pentru ca din potențial, bagajul genetic să devină efectiv și eficient, adică pentru ca în celulele organelor limfopoetice să se sintetizeze anumite proteine din structura enzimelor cu rol de fagocitoză a antigenelor (viruși etc.), e nevoie de o conlucrare inițială cu însuși agentul patogen.
Molecula acestuia servește ca matriță, ca model, în funcție de care se va sintetiza substanța din componența anticorpului.
Germenul introdus prin vaccin, oricât ar părea de ciudat (de fapt e o idee strălucită!) are rol pedagogic pentru micul "elev" (care e corpul copilului și sistemul lui imunitar)! Îi folosește ca doică, învățător, partener (mai slab) de antrenament.
Dacă această conlucrare inițială lipsește, atunci din nenorocire, la întâlnirea cu virusul/agentul patogen, organismul nu mai are timpul efectiv pentru a face față agresiunii, rata înmulțirii agentului infecțios și al distrugerii corpului depășind rata producerii de anticorpi și de celule cu rol în fagocitoză (de exemplu limfocitele T). În acest caz, în lipsa unor seruri/antibiotice etc. organismul este învins, plătind cu moartea ori cu sechele.
P.S. Antiecumenism, acum înțelegi? Măcar un pic?...
|
-asta e teoria celor care sustin vaccinurile.,
doctorita Todea Gross si alti medici au alte argumente:
"“Pe parcursul a mii de ani, sistemul nostru imun s‑a adaptat la existența microorganismelor din mediu, care sunt nenumărate, multe fiind încă necunoscute. Organismul uman este el însuși un mare rezervor de microorganisme indispensabile pentru o viață sănătoasă. Puținele microorganisme nocive pentru om pot fi, în majoritatea cazurilor, anihilate de către arma noastră biologică naturală: un sistem imun sănătos și performant.
Pe acesta, copilul îl dobândește în parte de la mamă, la naștere, iar apoi și‑l perfecționează pe al lui, în mod natural, prin contactul cu răceli ușoare, boli infecto‑contagioase (“bolile copilăriei”) etc. Până la vârsta de 2 ani, când dispare imunitatea moștenită de la mamă, copilul își dezvoltă un sistem imun sănătos.
Acest lucru se întâmplă doar dacă nu se intervine din afară cu mijloace care să scadă sau să modifice în mod negativ sistemul de apărare al copilului (vaccinuri, antibiotice, cortizon, antiinflamatoare nesteriodiene etc.). Din nefericire, câteva epidemii din trecut (izbucnite mai ales în timpul războaielor) au generat invenția vaccinurilor și astfel s‑a pornit un atac fără precedent asupra sistemului imun al omului de 200 de ani încoace. Dacă mai adăugăm și existența în vaccin a unor substanțe alergizante, metale grele, proteine străine, Nu s‑a luat deloc în seamă cel mai important aspect al vaccinurilor: faptul că sistemul imun al omului nu este adaptat la forme noi, artificiale, de microorganisme, cu care în mod normal el nu s‑a întâlnit niciodată în natură și pentru care nu are o “memorie imună”.antibiotice și, nu în ultimul rând, combinația mai multor virusuri, ne dăm seama că șansele formării unui sistem imun sănătos și performant la copil este practic nulă. Îl distrugem deja “din fașă”. Consecințele dezastruoase ale vaccinurilor s‑au observat abia în anii’60, când, în America, după ce s‑a triplat numărul de vaccinuri, a apărut un număr foarte mare de cazuri de autism la copii, până atunci fiind doar câteva cazuri răzlețe, tratate în Clinicile de Psihiatrie. Efectele adverse evidente ale vaccinurilor “obligatorii” la copii fac victime în scurt timp și în Europa, unde se copiază modelul american de vaccinare. România nu face excepție. Bolile cronice grave, dar și decesele provocate de vaccinuri sunt total ignorate de cei care ridică în slăvi “cea mai mare eroare medicală a secolului: vaccinurile” (dr. Louis De Brouwer). Au trecut doar 50 de ani (maximum 2 generații) de la declanșarea acestui război biologic împotriva unui sistem imun vulnerabil, imatur, al sugarului, cu grave repercusiuni și după zeci de ani, și este imposibil să nu observăm o creștere explozivă, fără precedent, a bolilor cronice grave, unele cunoscute, dar extrem de rare în trecut, altele noi, incurabile, atât la copii, cât și adolescenți (alergii grave, autism, sindromul ADHD, boli autoimune, sindroame neurologice noi etc.), la adulți și vârstnici (boala Alzheimer, diverse forme de cancer, boli autoimune etc.). Cu toate acestea, cei care produc vaccinurile, nu vor avea niciodată vreun interes să spună adevărul, profitul lor material fiind enorm, iar studiile lor fiind în mod intenționat și sistematic falsificate. Vaccinurile, în loc să prevină, ne îmbolnăvesc. "
"Se profită în continuare de cunoștințele insuficiente cu privire la mecanismele complexe de apărare a sistemului imun în fața unei infecții, reducându‑se totul la măsurarea anticorpilor (lucru de altfel contestat de mulți imunologi, de zeci de ani încoace). Sistemul imun este un “puzzle” care nu a fost terminat de către imunologi, lipsind încă foarte multe piese, dar până la rezolvarea lui, sănătatea copiilor noștri riscă să fie distrusă iremediabil."
"Virusul constituie “un microorganism aparte, care nici nu poate fi considerat un organism viu, deoarece nu poate trăi și nu se poate hrăni singur. Nu posedă nici măcar o celulă, ci o capsulă în care se află un material genetic. La unele virusuri, această capsulă este învelită cu proteine și lipide (grăsimi). Virusurile folosesc celule străine pentru a se înmulți, pe care apoi le distrug… Dar numai puține virusuri folosesc o astfel de «tactică», deoarece, pe de o parte, sunt nevoite să își caute altă gazdă după ce o distrug, iar, pe de altă parte, fiindcă sunt distruse după ce stimulează sistemul imun al organismului uman… Majoritatea virusurilor folosesc un stil de viață «mai puțin radical», precum virusurile herpetice și papilomavirusurile, care preferă infecțiile cronice… Sute de alte virusuri există în genele noastre doar ca material informativ. Ele dorm, fiind în stare de latență, și nimeni nu știe dacă și când «se vor trezi», pentru a se înmulți și a deveni patogene pentru om…
Virusurile din organismul uman au un trecut comun, având la bază relații prin care s‑au influențat reciproc… Capacitatea sistemului imun de a învăța și de a se adapta la stimuli nu ar fi fost posibilă fără existența acestor virusuri. Capacitatea virusurilor de a provoca mereu mutații a dus la evoluția în timp a sistemului imun al omului și, deci, la o viață mai îmbunătățită”.