[UserAZ]

Tigancile folosite ca roabe pentru placeri sexuale

În martie 1840, tânărul ardelean Ion Codru Drăgușanu (1818-1884) îi scria din București unui „amic din patrie“ (din Transilvania) o scrisoare în care încerca să-i „zugrăvească societatea românească“ din Valahia. Vreo două pagini din epistolă sunt dedicate „bieților țigani“, robi pe moșiile boierești „monstruoase de mari“. Un pasaj din aceste pagini se referă la anumite privilegii sexuale pe care le exercitau boierii munteni: „Ţiganii sclavi sunt mai ales servitori în casă și în curte. Singura certitudine de a se putea vinde ca simple animale îi face destul de nenorociți. Asupra acestora exercitează boierii toate drepturile feudale, cu nume și fără nume, precum «ius primae noctis» sau «droit de cuissage»“.
Ion Codru Drăgușanu este un informator credibil. Era un intelectual foarte instruit și poliglot, dotat cu o „inteligență deosebită, strălucitoare și originală“, după cum l-a descris Nicolae Iorga. Cunoscut sub porecla „Peregrinul transilvan“, el a ținut la jumătatea secolului al XIX-lea un foarte prețios jurnal epistolar în timp ce străbătea Europa în lung și-n lat, de la Londra la Sankt Petersburg și de la Frankfurt la Neapole.

În ceea ce privește Moldova, istoricul Radu Rosetti (1853-1926) confirmă existența în secolele XVIII-XIX a privilegiilor sexuale pe care le exercitau boierii.
„Cu desăvârșire odios – continuă Rosetti – era chipul în care se uza de fetele și de femeile acelor nenorociți. Plecând de la principiul că trupul robului este lucru al stăpânului, țigancele, fete mari și femei măritate în toată regula, în fața altariului, erau privite de stăpâni ca adevărată carne pentru plăcere. Se uza de ele în această însușire cu știrea părinților și a soților.“

Exista și o altă teorie privind frumusețea unor „roabe boierești“. Şi anume faptul că unele dintre ele erau născute din împerecherea boierului cu frumoase țigăncușe care slujeau în casa acestuia. Se produceau astfel (chiar dacă adesea inconștient) relații sexuale incestuoase. Principalul istoric care a susținut această teorie veridică a fost Radu Rosetti, în volumul său de Amintiri. Istoricul a observat producerea unui fenomen aparte. Uneori, tânăra roabă țigancă făcea copii cu boierul. Ulterior, se întâmpla ca fiul boierului să se culce, la rândul lui, cu fiica roabei țigănci, fără să știe că astfel participă la relații incestuoase cu sora sa paternă: „Acest tratament [sexual] al femeilor roabe era cu atât mai odios cu cât multe din ele, mai ales din acele cari aparțineau unui șir de mame, de bunici și de strămoașe frumoase, aveau prea puțin sânge țigănesc în vine și erau rude de aproape cu stăpânii“.

Şi Neagu Djuvara a vorbit despre apariția unei „rase amestecate“, în mijlocul căreia se putea naște câte „o țigăncușă cu ochi albaștri, cu părul blond, care doar prin pielea ei ceva mai închisă la culoare amintea că se trage din poporul nomad“. Anterior, Radu Rosetti (Ţigăncușa de la ietac) se referise și el la acest fenomen de metisaj, într-o formulare cu unele inflexiuni rasiste: „Obiceiul stăpânilor de a întrebuința acele roabe [țigănci] pentru plăcerile lor fiind vechi de veacuri, introdusese în vinele multor țigani «vătrași» o proporțiune însemnată de sânge boieresc și avusese drept urmare prezența, în multe curți, a unor tipuri, atât bărbătești cât și femeiești, de o deosebită frumuseță, uimitor de fine și deosebindu-se cu desăvârșire de acel țigănesc primitiv, care și astăzi se întâlnește printre rămășițele împrăștiate ale ursarilor, lingurarilor și căldărarilor“.

http://www.revista22.ro/ius-primae-n...i-i-19307.html