[vsovivivi]

Copilul, tânărul şi bărbatul văzând fetele îşi crează dorinţa de a fi el ca idolul fetelor, şi aşa îşi născoceşte şi-şi crează acest idol în el la care se uită ca un martor coruptibil şi care ajunge până la urmă să trăiască în el în locul lui.

Acela pro-mite fetelor că o să-şi crească averea cu ajutorul lor pentru ele şi aşa le păcăleşte arătându-se mare, frumos, bun... in viitorul fericit şi ele îl cred că le iubeşte când colo el doar le foloseşte pentru ca să se arate mare în ochii lui şi ai tuturor pentru ca să fie apreciat că poate... poate păcătui susţinând că nu-i păcat ci răzbunare crudă pe proşti şi handicapaţi şi ispisălogii făţarnici.. că cică o merită din plin.

Această obijnuinţă, acest nărav, această poftă 'bună' prin care omul se fetişizează în sine fiindcă-i plac fetele şi fiindcă-i place adularea de sine, adică duhul minciunii măririi de sine prin trădare şi amestecare, nu este luată în seamă ci e trăită la nesfârşit ca un fel de îndrăgostire perpetuă... de sine.. folosind fetele, păcălindu-le şi păcălindu-se că le iubeşte.. ca să-i fie neveste sau slujitoare sau ţiitoare... o să-l ţie de.. stăpân.

Practic acest mod spurcăcios de viaţă este întreţinut prin scursura ochilor după fete, prin arta creativă de a le dezgoli şi îmbrăca, de a le poza şi desena şi picta şi sulimeniza tot mai perfect pentru placul ispitei... şi mai este întreţinut prin pomenirea îndrăzneaţă, obraznică şi sadic-omică a lucrurilor ruşinoase, a faptelor şi basmelor trădărilor... care nu e bine ci e ruşinos a fi pomenite sau povestite şi tocmai de aia sunt pomenite de viclenii naivi şi adormiţi, tocmai pentru a produce efecte molipsitoare şi contaminatoare de parcă aşa s-ar trezi ca să păcătuiască, pomensc spurcăciunile tocmai pentru a stârni în ei înşişi poftele cele mai rele şi smintelile cele tulburătoare: furii, mânii, judecăţi, denigrări, ispite şi căderi... în sine, în deznădejde, în ură, în invidie, în pismuire, în răutate şi viclenie şi răzbunare scrâşnitoare căci tot circul este spre a te vindeca de neputinţă şi de foame şi de dorul păcatului şi de coşuri... lovind fără milă în dragostea curată şi în dorul şi iubirea de Dumnezeu, de parcă ar merita.

Deci trebuie postit engros şi nonstop la fetişizarea ce apare în tine când te priveşti ca un martor coruptibil privind şi adulmecând mulţimile te fete care te întâmpină peste tot ca să-ţi dea... rânjetul lor naiv şi credul cu vocea lor colorată făcându-te să-ţi închipui că vor.. să spună: ''hai ia s-a_ta_na''; Ele sărmanele, sunt fete cuminţi şi cred că o să le iubeşti curat şi adevărat oferindu-le plăceri frumoase şi bune şi credincioase neştiind săracele că tu ca vicleanul doar o să le iei 'banii' lor şi o să le foloseşti ca pe proaste minţind că te îndrăgosteşti.. numai de ea, scârbindu-te defapt de ele mai devreme sau mai târziu ca de nişte păpuşi stricate şi floricele ofilite călcate în picioare de tot ceea ce-i place: porcului, boului, câinelui, râmei, omiziilor, muştelor, şi fireşte dracoolului.

Iubitul tuturor fetelor este Iisus, iar tu ca să le iubeşti şi tu pe toate fetele aşa ca El trebuie să ajungi tot aşa de incoruptibil ca El... deci pocăiţi-vă şi iubiţi-le pe toate.... căci altfel faci fărădelege şi favoritisme luând mită, mita minciunii măririi de sine prin lepădare de Dumnezeu pe poarta cea ascunsă, prin spărtură ca să-ţi slujeşti idolul fetişizant la care priveşti ca un martor coruptibil având impresia că trăieşti tu în locul lui şi el în locul tău.