Escrocherii:

Comisarul de poliţie Marius Negrescu, reprezentat al Departamentului Fraude la Poliţia Capitalei, a prezentat, pentru cele mai răspândite escrocherii care au ca ţintă bucureştenii.

1. Înşelăciunea "verigheta şi inelul de aur găsite pe jos"

Ţintele înşelăciunii pot fi orice persoane.

Profilul escrocului: oameni care stârnesc încrederea şi care par oarecum naivi, pentru ca păgubitul să creadă că el este cel care face "marea afacerea", să nu bănuiască escrocheria.

Modul de operare

Autorul aruncă pe jos o verighta, un inel de aur şi stă undeva retras. În momentul în care ocheşte o posibilă victimă, se duce grăbit, ia inelul de pe jos şi pare foarte mirat şi încântat de ce a descoperit. "Tu, viitorul păgubit, când îl vezi, te gândeşti: ia uite, mă, ce baftă şi pe ăsta. Omul continuă, bă, o avea şi diamante, o avea şi nu ştiu ce. Efectiv îţi activează sentimentul de invidie", explică Marius Negrescu. După ce a reuşit să facă persoana atentă la marea: descoperire, începe să schimbe tactica, spune că nu ştie ce ar putea face cu el şi, în plus, are mare nevoie de bani într-un timp scurt. Aşa că-i propune persoanei acostate pe stradă să-l cumpere. La o sumă acceptabilă, după negocieri, reuşeşte să-l vândă. "Oamenii sunt orbiţi de descoperirea unui obiect de mare valoare şi de a obţine un preţ bun pe el", declară comisarul.

2. Înşelăciunea cu ghicitul

Ţintele acestei înşelăciuni sunt tinerii, în special fetele.

Profilul escrocului: femei de etnie romă.

Modul de operare

Femeile abordeaza oameni pe stradă, cu replici de genul: "Am văzut ceva foarte special la tine. Lasă-mă să-ţi ghicesc, am ceva să-ţi zic, un lucru care îţi va schimba viaţa". Mânaţi de curiozitate, oamenii acceptă. Sub pretextul efectuării unor vrăji pozitive, acestea cer bijuterii, pentru că "fără aur nu merge vraja". Apoi le introduc într-o pungă şi încep "procesul de ghicire". Le distrag atenţia celor cărora le ghicesc şi bagă bijuteriile în buzunar. Brusc, par panicate, spun ori că vine poliţia, ori folosesc alt motiv inventat şi cer banii pentru şedinţa de ghicit. Fetele plătesc şedinţa şi li se returnează punga, dar, în loc de bijuterii, găsesc în ea vreun metal fără valoare.

3. Înşelăciunea cu detergenţii

Ţintele înşelăciunii sunt bătrânii.

Profilul escrocilor: de regulă, persoane de etnie romă.

Modul de operare

Aceştia bat la uşile bătrânilor, având la ei sacoşe mari în care spun că ar fi detergent străin sau român. "Dom'le, uite, avem o promoţie la detergenţi: cumpăraţi sticla asta şi vă mai dăm încă trei", în felul acesta abordează oamenii. Uneori, aceştia chiar sugereză iniţial că vor să-i dea detergentul gratis, după care, văzând că omul este interesat, cer bani pe el. În timp ce bătrânul caută banii, hoţii intră în casa şi-i fură lucruri de valoare.

4. Înşelăciunea "Suntem de la Electrica/ Romtelecom"

Aceste escrocherii se împart în două categorii.

Ţinta poate fi orice fel de persoană.

Modul de operare al primului tip de înselăciune

Escrocii bat la uşa bătrânului, spunând că sunt de la Electrica sau de la Romtelecom. Continuă povestea şi le zic că au venit să îi repare curentul electric sau linia telefonului, pentru că unii vecini au făcut reclamaţii că îi bruiază. Infractorii umblă înainte la panoul de control şi defectează intenţionat curentul electric. Aceştia au uniforme de angajaţi ai Electrica sau Romtelecom, pentru a-şi spori credibilitatea. După ce a convins bătrânul că sunt de bună-credinţă, intră în casa acestuia şi fură tot ce găsesc. "Am avut cazuri în care au furat nişte tablouri foarte scumpe", declară Marius Negrescu.

Cea de-a doua modalitate de escrocherie a fost pusă în aplicare chiar de angajaţi de la Electrica.

Modul de operare

Angajaţii băteau la uşa oamenilor şi le insinuau consumatorilor ideea că pot să le micşoreze consumul, atacând panoul electric cu diferite dispozitive. Mai mult decât atât, chiar intrau în încăperile oamenilor şi le puneau dispozitive care să le micşoreze consumul. După o lună, două, când oamenii începeau să prindă încredere, escrocii le trimiteau angajaţi tot de la ei, din Electrica, să le facă un control. Megeau la oameni şi le găsea dispozitivul respectiv. Păgubiţii îl contactau pe cel cu care aveau înţelegerea, pentru a rezolva problema. Povestea se încheia cu o sumă de bani dată de păgubit angajatului-escroc, pentru a se acoperi faptele.



5. Înşelăciunea "rude din străinătate"

Ţintele acestui tip de înşelăciuni sunt, de regulă, bătrânii.

Profilul escrocilor: persoane bine îmbrăcate, care folosesc un limbaj elevat, educate.

Modul de operare

Aceste persoane abordează oameni pe stradă, de regulă bătrâni. Îşi fac veacul prin apropierea caselor de pensii, pe lângă spitale ori pieţe. Opresc persoane în vârstă şi îi întreabă dacă nu au rude în străinătate. Cum mulţi dintre ei răspund afirmativ, escrocul îşi începe prestaţia de teatru.

" Ah, ce bine că v-am găsit. Şi aveţi un băiat în Italia/ Spania? (sunt alese ţări unde sunt plecaţi mulţi români)", continuă omul.

Bătrânii au tendinţa să dea mai multe informaţii şi, în funcţii de acestea, escrocii- de altfel oameni inteligenţi, abili- îşi construiesc povestea. Le spun bătrânilor că au fost trimişi exact de respectiva rudă, i-a căutat special pe stradă şi au un pachet din partea ei. Bătrânul, entuziasmat, îi primeşte în casă. Escrocul îi povesteşte cum e viaţa rudei în străinătate, că se descurcă "aşa cum poate", dar ar mai fi o posibilitate să câştige un ban. Îl roagă pe bătrân să-i dea nişte bani, să cumpere din România câteva produse mai ieftine şi să le vândă acolo mai scumpe. Şi bătrânul, dorind să-şi ajute ruda, îi dă omului suma cerută. Asta este una dintre tactici. Însă, de cele mai multe ori, escrocii profită pur şi simplu că au intrat la bătrân în casă, îl fac să părăsească încăperea prin diferite pretexte: " îmi aduceţi o sticlă de apă să înlocuim apa de la radiator" - exemplul unui păţit. Bărbatul se duce la baie, umple sticla şi, în timpul acesta, escrocii sustrag obiecte de la el din casă.

Comisarul ne-a spus că au fost foarte multe plângeri ale oamenilor astfel păcăliţi. Două grupări mari au fost prinse de Poliţia Capitalei. Infractorii erau dintr-un sat din Târgovişte şi veneau în Bucureşti special pentru a săvârşi astfel de înşelăciuni. "Am făcut noi nişte hărţi raţionale, deoarece primeam multe plângeri şi am observat că majoritatea escrocilor de acest timp stăteau pe lângă oficiile poştale unde se duceau bătrânii să îşi ia pensiile şi, pe baza unor asemănări dintre persoane, s-au aflat autorii", declară acesta.

6. Escrocheria "loz în plic"

Ţintele: împătimiţii de promo-sport care joacă 6/49, loz în plic.

Profilul escrocului: persoanele în vârstă, deoarece această metodă era foarte folosită în timpul lui Ceauşescu, mulţi fiind interesaţi de achiziţioarea de loz în plic, pentru justificarea veniturilor ilicite. Sunt foarte puţine persoane care ştiu această tactică şi, de regulă, cei care o folosesc sunt aceiaşi de zeci de ani. Tinerii nu sunt familiarizaţi cu metoda.

Modul de operare

Escrocheria se petrece în apropierea agenţiilor de promo-sport. În general, se formează nişte grupuri în jurul acestor agenţii, alcătuite din oameni care fac schimb de ponturi, vorbesc despre cine a mai câştigat, cât a mai câştigat. Escrocii apar la uşa agenţiilor sau prin zonă, aproape de ora închiderii sau după închidere, de regulă a doua variantă. Şi încep să le povestească oamenilor care sunt adunaţi acolo: "Uite, domnule, am câştigat şi am un loz în plic. Am venit să-mi iau premiul şi ăştia au închis. Şi am nevoie de bani în seara asta, că e bolnavă nevastă-mea, este în spital."

Oamenii îl ascultă şi deja o rotiţă li se învârteşte. Se gândesc că ar putea să facă o afacere din care să câştige mulţi bani uşor. Omul continuă şi le zice că singura lui soluţie este să-l vândă şi că îl va vinde pe o sumă mică, în comparaţie cu marele câştig pe care-l vor avea posibilii cumpărători. Până la urma, se face înţelegerea. După cum este de aşteptat, lozul se dovedeşte a fi fals. "Am prins mulţi astfel de infractori. Avem chiar şi albume cu faţa lor. Nu este greu, pentru că mai sunt puţini care ştiu metoda", spune comisarul.

6. Escrocheria "Alba- neagra"

A fost foarte frecventă în Bucureşti şi în provincie până în anul 2000. Ulterior, escrocii s-au mutat în străinătate, pentru a aplica metoda de înşelăciune acolo.

Escrocheria consta în ascunderea unui obiect, de regulă o bilă, sub trei pahare. Într-o zonă aglomerată i se propunea unei persoane, în schimbul unei sume de bani, să ghicească sub care dintre pahare este bila.Dacă ghicea, i se returna dublul sumei de bani care i-a fost cerută. Dar bila respectiva nu exista sub niciun pahar, aşa că nimeni nu câştiga niciodată. Chiar dacă ar fi existat bila, tot ar fi fost un procedeu ilegal, pentru că era un joc de noroc care nu avea aprobare.