In data de 2 octombrie, Biserica Ortodoxa ii pomeneste pe
Sfintii Mucenici Ciprian si Justina. Pentru multi bucuresteni, insa, aceasta sarbatoare reprezinta un mic pelerinaj la
Biserica Zlatari, unde se inchina la Mana Sfantului Ciprian, odor aflat in aceasta biserica de mai bine de 200 de ani.
Scapata de filtrele comuniste, biserica, aflata in plin centru istoric al Bucurestiului – chiar pe Calea Victoriei (numita odinioara "Podul Mogosoaiei"), vizavi de CEC-ul Mare – este o bijuterie arhitecturala bine proportionata, fiind atinsa la interior de penelul inegalabilului Gheorghe Tattarescu, care a imbinat stilul italian cu iconografia traditionala bizantina. Alaturi de icoanele delicate, ferecate in argint, catapeteasma bisericii este o alta opera de arta, subliniindu-si originalitatea printr-o sculptura perforata, care lasa sa se intrevada, din interiorul Altarului, tainele rugaciunii.
Sfintele moaste sunt purtate in procesiune, in preziua sarbatorii, si asezate pentru inchinare in partea dreapta a Sfantului Altar, credinciosii care doresc sa se inchine, preinchipuind o procesiune individuala, pornind din fata bisericii, apoi de-a lungul acesteia pana in partea dreapta a Altarului (la Sfintele Moaste), ocolind Sfantul Altar si in final, ajungand inapoi, in fata bisericii, prin partea stanga a acesteia.
Sfantul Sfintit Mucenic Ciprian din Antiohia a fost vrajitor, in timpul lui Deciu, si a ajuns episcop, dupa ce s-a convins ca nicio forma de magie nu poate birui puterea lui Hristos pentru cei care cred in El.
A fost torturat si i s-a taiat capul la Nicomidia, pentru dragostea lui Hristos, in anul 268. Sfantul Ciprian este cunoscut mai ales ca mijlocitor al rugaciunilor pentru izbavirea de blesteme, farmece si altele asemenea.
Sfanta Mucenita Iustina Fecioara si diaconita, asupra careia n-au avut nicio putere vrajile lui Ciprian si careia i se datoreaza convertirea Sfantului Ciprian, a fost martirizata tot in timpul lui Deciu, trecand la Domnul in anul 268.
Credinciosii se pot inchina la Moastele celor doi sfinti, incepand din seara de 1 octombrie si pana in seara de 2 octombrie, biserica ramanand deschisa pana la ultimul inchinator. De regula, atunci cand vremea o permite, acestea sunt scoase spre inchinare, intr-un baldachin aflat in partea dreapta a Sfantului Altar, in curtea bisericii.
