Nu, nu e vorba de iluzii. E vorba despre puterea credintei ortodoxe. Am asistat la minuni mari, mi s-au intamplat si mie unele. Un preot nu se lauda cu el insusi, ci cu puterea lui Dumnezeu vadita in dreapta credinta. El nadajduieste, dar n-are cum sa stie care este voia lui Dumnezeu pentru X. De ce nu s-au vindecat toti orbii pe vremea lui Iisus?

Noi nu stim daca pentru mantuire ne este de mai mult folos sanatatea sau boala, dar Dumnezeu stie si ne da ceea ce ne trebuie, nu ceea ce-I cerem in mod gresit noi. Cand suntem sanatosi, uitam adesea sa mai fim recunoscatori pentru vindecare si ne apucam iar de pacate. Cand suntem bolnavi, suntem mai smeriti.

Multi sfinti ne avertizeaza sa fim atenti ce-I cerem lui Dumnezeu, ca s-ar putea sa primim! Daca vede Dumnezeu ca vrem cu tot pretul sa se faca voia noastra, pana la urma se poate sa ne ajute, sa luam de sotie, pe X si nu pe Y, sa castigam mai bine, sa plecam in nu stiu ce tara. Da, dar cu ce pret? Adeseori cu mari pagube duhovnicesti pe care, in ,,intelepciunea" noastra, nici nu le-am banuit macar!

Cum sa-l ia la rost pe un preot pentru ca Dumnezeu nu i-a indeplinit rugaciunea? E ca si cum s-ar certa cu secretara pentru ca directorul nu i-a aprobat cererea.