"Pentru crestinul ortodox, a tinde spre smerenie inseamna a participa la Energia ce emana din Dumnezeu, a se alatura Aspectului viu al lui Dumnezeu, in realitate, a participa la Dumnezeirea Insasi. Imitarea sau simpla cunoastere de sine sunt inadecvate pt. a-l duce pe om la o astfel de intelegere si traire a smereniei.
Daca smerenia apartine Naturii lui Dumnezeu si semnifica lucrarea mantuitoare a lui Hristos, ea rezida si in om ca piatra de incercare a potentei sale divine. In teologia ortodoxa, nu este altceva decat iluminarea omului (afirmatie indrazneata sprijinita de cuvintele tot atat de sincere ale Sf. Nicodim de la Muntele Athos:"Fara iluminare, nu exista mantuire". Este vorba de constiinta omului ca Divinitatea se salasluieste in el, a unirii prin har cu Dumnezeu (intr-o oarecare masura chiar si in aceasta viata), theosis sau indumnezeirea sa." (Smerenia...." Chrysostomos de Etna)
|