[laurastifter]

Deci, nu tolerăm nici măcar să ni se vorbească într-un limbaj dur online (deşi domnul Cezar nu vă adresase dvs acele invective, ci părinţilor care-şi persecută copiii);
în schimb, aprobăm bătaia pentru cei INCAPABILI DE A SE APĂRA.
Adică "voim egalitate, dar nu pentru căţei".
Vrem să ni se respecte punctele de vedere (deşi, până la urmă, nu ne afectează cu nimic în mod direct faptul că, pe un forum, suntem contrazişi),
dar
asta nu-nseamnă că şi noi avem datoria de a-i RESPECTA pe copii.
Doar noi suntem adulţi infailibili,
ei nu... şi ei ne aparţin, avem "dreptul" să-i educăm după bunul plac.
Libertatea noastră nu are limite, nu doar în privinţa deciziilor privitoare la noi înşine, ci şi în privinţa deciziilor asupra altora (ca şi cum pe copii i-am fi creat noi, prin metode ştiinţifice...);
în schimb, copilaşii nu au libertate, ci trebuie să facă numai ce zicem noi, că altfel le "argumentăm" noi cum stă treaba, de nu mai mişcă...
Ce să zic?
Multă "consecvenţă" în idei,
admirabilă argumentare logică,
strălucite sofisme, pardon silogisme!
Bine că n-am avut astfel de părinţi... pentru că, la câte prostioare (mai mici şi mai grave...) făceam până la aprox. 10 ani, cred că cei de aici m-ar fi aruncat de la balcon!... :)
P. S. Domnul Cezar a adus în discuţie profesia proprie pentru că, pur şi simplu, are competenţă în domeniul dezbătut aici.
Este psiholog, iar tema este una de psiho-pedagogie a copilului.