[laurastifter]

În prealabil postat de AlinB

Libertatea daca nu este ajustata corespunzator poate merge pana acolo incat copilul crede ca bunurile parintilor sunt si bunurile lui de care poate dispune dupa bunul plac.



O floare se mai curata si fizic, "traumatizant", se mai taie ce e in plus sau creste necorespunzator, sau este bolnav, procedura traumatizanta, dar rezultatul final este cel care conteaza.



E mult mai usor sa-l inveti libertatea, ba chiar nici nu e nevoie de o educatie in acest sens, mai greu e sa il inveti limitele ei.



Serios. Oare cum a ramas cu "daca ochiul tau te sminteste" sau mana, sau piciorul..?



Nu, dar are sanse de a evolua ca atare daca nu afla la timp care sunt limitele libertatii si ca libertatea are inclusiv limite fizice.

E mai usor sa il inveti asta la varsta la care actioneaza mai mult instinctual si se manifesta irational si mai tarziu sa-l inveti cand poate si cum poate sa transceanda aceste limite decat sa-l educi dupa principiul "no limit" si mai tarziu sa incerci sal-l faci sa inteleaga aceste limite.



Asta nu e o limita, e un proces in continua devenire, din pacate unii ne grabim sa proclamam asta ca o victorie si consecintele se vad..

Aţi scris aşa: "Libertatea daca nu este ajustata corespunzator poate merge pana acolo incat copilul crede ca bunurile parintilor sunt si bunurile lui de care poate dispune dupa bunul plac".
Păi, normal că bunurile părinţilor sunt şi ale copilului!
Cum spune Tatăl fiului risipitor (apropo, nu l-a bătut, pedagogic, când s-a întors acasă): "fiule, tu totdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt".
P. S. Libertatea autentică este tocmai depăşirea bunului plac personal. A-l învăţa pe copil să vrea sau să refuze un lucru în urma unei deliberări, înţelegând argumentele pro şi contra (aşa, la nivelul lui de înţelegere), iată, cu adevărat, o lucrare deosebit de dificilă... mult mai dificilă decât a-ţi descărca frustrările acumulate peste zi pe copil, autosugestionându-te că tocmai ai aplicat o metodă pedagogică necesară.
Da, pe şefu' nu-l poţi bate (sau măcar apostrofa) dacă-ţi scade, "pedagogic", jumătate din salariu pentru că nu ţi-ai văzut de treabă (tu impersonal, nu mă refer la dvs);
în schimb, pe propriul copil îl poţi "sancţiona" în orice mod îţi place, dacă a dat muzica la maxim când tu voiai să adormi.
În fond, îl educi şi, cu ocazia asta, te uşurezi şi de mânia pe care o ai din cauza şefului...
Dar nu-i adevărat,
în realitate, aceasta este cea mai eficientă "metodă pedagogică" pe care un "creştin" o poate folosi, nu-i aşa?...