Citat:
	
	
		| 
					În prealabil postat de laurastifter  Când nu existau psihologia și științele educației, existau aceleași probleme, doar că nu erau încă descoperite, argumentate științific. | 
	
 Să ne înțelegem, eu sunt pentru aplica corecția și a face copilul să înțeleagă într-un mod non-agresiv (chiar și verbal). Dar ce te faci când copilul ”sare calul”? Vreau o soluție concretă, nu teorii. Îl lași să se izbească de toți ”pereții” sau îl iei de mânecuță, îl scuturi puți și îl trezești la realitate?  
	Citat:
	
	
		| 
					În prealabil postat de laurastifter  De exemplu, un copil depresiv din cauza bătăilor primite în familie ar fi fost considerat drept ciudat, melancolic, mofturos sau - mai știi? - chiar nebun. | 
	
 Am precizat mai sus că depinde ÎN CE MOD și în CE MOMENT e aplicată corecția. În rest sunt de acord cu tine că un copil poate rămâne cu sechele după o copilărie în palme, pumni, picioare etc...Doamne ferește!