În prealabil postat de stireana

E o lege a firii pe aici pe undeva: când vezi ursoaica printre crengi şi-n spatele ei vreo trei puiendri zbânţuindu-se, te laşi biiiiinişor pe vine şi te faci una cu pământul, străduindu-te să nu te simtă, nu te duci la ea să-i spui:"Bună ziua, tanti Martin! Hă, hă! Da' ce moace au copiii dumitale! Unu-i mucos, altu-i bubos şi celălalt îi chelbos! Cu cine i-ai făcut, cumătră? Cu sconcsul?", că viu nu mai ieşi dintre labele ei.

Oricine se leagă de copiii cuiva, să se aştepte la scărmăneli ulterioare, iar tu ai făcut-o, da' nu ţi-ai asumat sfârtecuşu' ce avea să vină asupră-ţi.

Acu' geaba tot şonticăieşti şi umbli bandajată, ursoaica a făcut ce ştie mai bine - grrrrr! hrrrrrrr! mrrrrrrrr! - pentru a-şi apăra puii, şi-n grizzly ne transformăm toţi când copiii devin argumente de scandal.

Realitatea aţâţătorului e mai înclinată spre rele decât a celui aţâţat, aşa că, din partea-mi, eşti singura vinovată. Nu c-ar conta, no.