[dobrin7m]

Mintea nu este o virtute, ci este ceea cu ce Dumnezeu ne-a inzestrat atunci cand ne-a facut. Mintea, cugetarea, ratiunea le avem de la Dumnezeu.

Prin curatarea mintii si luminarea ei ajungem sa dobandim vitutile adevarate. Fara o minte luminata nu suntem decat chimval rasunator cum spune Apostolul. Da, cea mai mare dintre virtuti e dragostea insa numai printr-o minte curata si luminata de Dumnezeu dobandim dragostea cu adevarat. Aceasta este legatura dintre minte si inima. Dupa cum spune si sfantul:

"Cu atat mai mult cugetarea si chibzuinta trebuie ravnite inaintea tuturor virtutilor, deoarece in cugetare si in chibzuinta se cuprinde inceputul a tot binele; astfel incat nici virtutea nu poate fi virtute cum se cuvine daca aceasta nu va fi ajutata si carmuita de cugetare si chibzuinta."

Prin dragostea cea omeneasca nu vom ajunge niciodata la o minte luminata, la o cugetare dreapta si curata. Caci si animalele stiu sa iubeasca. Insa prin mintea cea luminata vom dobandi si dragostea cea dumnezeiasca.
Prin minte cu ajutorul lui Dumnezeu vom dobandi vitutile , ca nu vine mai intai virtutea fara de minte si apoi judecata cea curata.

La I Corinteni 13 Apostolul vorbeste tocmai despre adevarata virtute adica dragostea dumnezeiasca pe care daca nu reusesti sa o dobandesti esti arama sunatoare si chimval rasunator. Iar a o dobandi va trebui mai intai sa cureti mintea si sa ajungi la o judecata curata.

"Cel care nu se va stradui singur sa purceada pe drumul evanghelicesc cel stramt si va fi fara bagare de seama spre curatirea mintii, acela este orb cu sufletul, chiar de ar fi deprins toate invataturile lumesti: el ia seama doar la litera care omoara, dar nu primeste duhul de viata datator, ci nu numai pe altii dar nici pe sine nu poate sa se indrepte desavarsit." Sf. Dimitrie al Rostovului

Auziti cum zice: este orb cu sufletul, adica fara de dragostea cea adevarata.
Fara minte curata nu se poate indrepta intru cele ale sale, nu poate indrepta dragostea, milostenia, iar virtutile nu sunt virtuti.