DEsi incepand din anii 60'' majoritatea populatiei din Basarabia si nordul Bucovinei se ïmpacasera"- de voie, de nevoie cu regimulsovietic, (viata trebuia sa mearga inainte!), totusi actele de rezistenta- din partea unor oameni curajosi si patrioti nu au lipsit!
Amintesc doar cate dintre ele:
-In 1972 Valeriu Graur (care lucra la Institutul pedagogic din Tiraspol) realizeaza, impreuna cu Gheorghe Ghimpu), un document cu privire la situatia romanilor basarabeni. Este condamnat la 4 ani de inchisoare;
-in 1969 se infiinteaza "Frontul National Patriotic", de catre Alexandru Usatiuc si altii. In 1972 , impresionat de atitudinea lui Nicolae Ceausescu din timpul "primaverii de la Praga", intocmeste o scrisoare, in care prezinta politica de deznationalizare a romanilor din Basarabia. Scrisoarea o prezinta autoritatilor romane, si aceasta ajunge la Ion Stanescu, pe atunci seful securitatii romane. Acesta face cea mai mare greseala a carierei sale, si aprecind in mod eronat ca respectiva scrisoare este o inscenare pusa la cale de KGB (pentru a testa loialitatea Romaniei in cadrul Tratatului de la Varsovia), il informeaza pe Iuri Andropov (seful de atunci al KGB) despre continutul scrisorii! Ca urmare, Alexandru Usatiuc este condamnat la doi ani de inchisoare si 5 ani de exil, la Tiumen (in Siberia)
-Mihai Morosanu protesteaza impotriva intentiilor autoritatilor locale din Chisinau de a muta statuia lui Stefan cel Mare.
Dupa venirea la conducerea URSS in 1985 a lui MIhail Gorbaciov, cu politica sa de "glasnost"" si ""pere"stroika"', sentimentele nationale din republicile unionale, care fusesera inabusita timp de decenii, se manifesta pregnant, iar diversele conflicte mocnite rabufnesc cu brutalitate!
In 1986 se constituie ""Miscarea pentru sustinerea restructurarii din Moldova"", devenita apoi ""Frontul popular din Moldova"", pana in 1988 aflat in ilegalitate.
In martie 1989, au loc ample proteste la Chisinau, iar in Letonia este editata revista "Glasul"", cu alfabet latin, de catre Leonida Lari si alti colaboratori;
"Frontul popular din Moldova"" cere, in revista ""Literatura si Arta"": suveranitatea republicii, declararea limbii romane ca limba de stat, trecerea la alfabetul latin si adoptarea tricolorului ca drapel de stat.
In urma "Marii Adunari Nationale"de la Chisinau, din ziua de 27 august 1989, la care au participat cca 700.000 de oameni, trei zile mai tarziu "Sovietul Suprem"" a republicii este obligat sa declare limba romana ca limba de stat.
La 7 noiembrie 1989 patriotii moldoveni impiedica desfasurarea parazii armatei rosii. Au urmat evenimente controversate, si inciendierea ministerului de interne de la Chisinau.
Din pacate atunci la conducerea MInisterului de Interne se afla un personaj- pe nume Vladimir Voronin- care a dat dovada de o prostie mai rar intalnita! Desi primisera informatii ca cetatenii demonstreaza pasnic, si doleantele lor sunt intemeiate, in loc sa-si protejeze cadrele de militie, el a decis sa reactioneze in forta, trimitandu-si cadrele din subordine sa disperseze manifestantii prin forta! In aceste conditii, si manifestantii reactioneaza violent, ajungandu-se la confruntari cu fortele de ordine!
In urma acestor evenimente, primul secretar al republicii Simeon Grossu este inlocuit cu Petru C. Lucinschi.
In martie 1990 au loc primele alegeri libere, castigate de ""FRontul Popular Moldovenesc"".
La 27 aprilie 1990 tricolorul este adoptat ca drapel de stat, iar primul "pod de flori"" este organizat in luna urmatoare.
La 23 iunie 1990 este adoptata "DEclaratia de suveranitate"" a Republicii Moldova. Dupa aceasta, conducerea URSS decide, in august 1990, ca teritoriul din stanga Nistrului sa fie organizat intr-o "republica autonoma"", lucru care va constitui una din premizele declansarii razboiului din Transnistria.
La 3 septembrie 1990 Mircea Snegur este numit presedinte al RSS Moldovenesti, iar Mircea Druc prim-ministru.
La 16 decembrie 1990 are loc ce-a de-a doua "Mare Adunare Nationala"de la Chisinau, cu participarea a cca 800.000 de oameni.
Moldova boicoteaza referendumul unional propus de Mihail Gorbaciov la inceputul anului 1991.
La 27 martie 1991, pentru prima data dupa 50 de ani, se sarbatoreste UNirea Basarabiei cu Romaniadin 1918.
La 27 august 1991 se proclama independenta de stat a Republicii Moldova, recunoscuta in acceiasi zi de Romania, dar nu si de conducerea URSS, care äprinde fitilul ce declanseaza razboiul din Transnistria.
In septembrie 1991 guvernul moldovenesc preia controlul asupra punctelor vamale, structurilor KGB si incepe constituirea armatei nationale.
Multi sustin ca atunci s-a ratat un moment favorabil pentru realizarea Unirii! Mircea Druc sustine ca daca ar mai fi ramas macar o luna prim-ministru, ar fi reusit sa realizeze unirea! Intradevar, atunci era o adevarata ëferfescenta in privinta relatiilor moldo-romane, constiinta nationala a romanilor din Basarabia se afirma din plin, insa pasi practici, concreti in acest sens se realizau mai greu!
In primul rand, dependenta energetica aproape completa a Moldovei de Rusia, legaturile comerciale si piata de desfacere a produselor agricole moldovenesti era orientata tot spre Rusia. Apoi mentalitatea de decenii, formata in spiritul colosului sovietic, dar si anumite disensiuni intre liderii de atunci a Moldovei (poate si o prea mare slabiciune a presedintelui Snegur), faceau realizarea unirii atunci mai dificila decat ceea ce se vedea in euforia "podurilor de flori""!
Totusi, la un moment dat, Mircea Snegur s-a aratat dispus sa organizeze un referendum, in care populatia sa decida daca doreste sau nu unirea cu Romania!
|