[AlinB]

Se pedaleaza prea mult pe ideea de coruptibilitate ca si cand acasa ar primi o educatie perfecta dar vezi Doamne, contactul cu colegii fac praf cei 7 (3 la gradnita?) ani de acasa.

Mie asta mi se pare scuza unor parinti care de fapt, au fost/sunt incapabili sa ofere o educatie corecta.

Sau daca e vorba de parinti in devenire, cei care se tem prea mult, n-au incredere in capacitatea lor de a oferi o educatie rezistenta in fata incercarilor vietii.

Sigur, incidente vor fi, si e poaet chiar bine sa fie, pentru a exista o platforma pentru o educatie practica, nu doar teoretica, important este ca alunecarea sa nu devina un obicei sau copilul sa se confrunte cu ea la modul practic si mult mai serios la varste inaintate, cand nu mai este de fapt copil si nici sub girul parintilor care l-au crescut sub un clopot de sticla.

Asa cum am mai spus, trebuie identificat momentul in care copilul simte nevoia sa se plieze mai mult pe asteptarile societatii decat cele ale familiei si lucrat in acest sens.

Am cunoscut un caz sa zicem mai ciudat, de parinte foarte sever dar care confruntat cu nevoia copilului de a se plia pe asteptarile sociale (binenteles superficiale) nu doar ca a luat cunostinta de fenomen ci l-a si incuviintat, ajutat chiar, cel putin sub aspectele sale aparent inofensive, ignorand practic faptul ca fenomenul poate avea si dimensiuni mai grave, in contradictie cu sistemul de valori care incearca sa-l promoveze in viata copilului.