Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Împărat Constantin cel Mare
La Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor va fi adusă la București, anul acesta, din Mitropolia de Corint din Grecia, icoana istorică a
Sfântului Împărat Constantin cel Mare, de o delegație a
Bisericii Greciei condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Dionisie, Mitropolitul Corintului.
Icoana Sfântului Împărat și întocmai cu Apostolii Constantin (sec. XV - XVI), este astăzi păstrată în muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint și provine de la Schitul „Sfântului Constantin” din Gelini - Corint, aflat într-o peșteră.
Acesta este săpată într-o stâncă și datează din anul 1011, având vedere spre golful Corint.
Spațiul liturgic se află într-o adâncitură a stâncii, care a fost împărțit în trei segmente: a) naosul, b) pronaosul și c) paraclisul. Mănăstirea a fost construită de către meșteri locali, iar construcția acesteia este legată de săvârșirea mai multor minuni. Amintim una dintre acestea: Atunci când construiau biserica, unul dintre meșteri a căzut de la o înălțime foarte mare. Observând ceilalți ce se întâmplase, s-au dus la locul respectiv ca să vadă ce s-a întâmplat. Spre mirarea lor, 1- au găsit viu și nevătămat.
O altă minune care nu are legătură cu construirea mănăstirii, ci cu Sfântul Împărat Constantin, se spune că a avut loc înainte cu mulți ani, în satul Panariti. Trăia în vremea aceea un om care a fost acuzat pe nedrept de către unul dintre consătenii lui. întrucât era sigur că va fi acuzat, a pornit pe drumurile satului ca să dea foc casei consăteanului său. Pe drum, a întâlnit un bărbat îmbrăcat în negru, călare pe un cal care i-a spus: „Nu face rău consăteanului tău întrucât mâine, cu ajutorul meu, vei fi găsit nevinovat". Așa s-a și întâmplat. Acesta într-adevăr nu a fost condamnat și mirat fiind a întrebat numele bărbatului care 1-a ajutat să fie găsit nevinovat. Acela a răspuns: „Mă cheamă Constantin, iar casa mea se află într-o stâncă în Gelini". Tradiția locală despre bărbatul călare se reflectă și în realitate, icoana din mănăstire înfățișând pe Sfântul Constantin călare.
Această icoană se află acum la Mitropolia de Corint, deoarece de multe ori hoții au încercat s-o fure. Se spune că, împreună cu o icoană identică ce se află în Constantinopol, sunt unicele de acest fel. în Mitropolia de Corint se păstrează și Sfânta Evanghelie a mănăstirii Sfântul Constantin, care este confecționată din pergament, iar pe copertă sunt încrustate pietre prețioase, fapt pentru care aceasta este deosebit de valoroasă.
S-a decis păstrarea acesteia în muzeul bisericesc al Sfintei Mitropolii de Corint, pentru că după furtul și găsirea icoanei în luna august a anului 1986, schitul a fost părăsit de către ultimul călugăr viețuitor, datorită vremurilor grele din acea perioadă.
Este vorba de o icoană despre care legenda spune că provine din Constantinopol, împreună cu alte icoane și sfinte vase deosebit de frumoase aflate în schit. Sfântul Constantin cel Mare este înfățișat călare într-o stare de contemplare. Are barba mică, poartă stema imperială, iar ochii sunt ațintiți către inscripția luminoasă de pe cruce:
„Εν τούτω νίκα”. Poartă straie imperiale, mantia se pierde în urma sa, iar calul alb care merge la pas este oarecum uimit de viziunea călărețului său.
Această icoană făcătoare de minuni a Sfântului Constantin cel Mare ne trimite cu gândul în urmă cu 1701 de ani, atunci când Sfântul Constantin, înainte de lupta cu Maxențiu (28.10.312), a avut următoarea viziune: o cruce luminoasă pe cer cu inscripția
„Εν τούτω νίκα” și în limba latina
„in hoc signo vinces”, aducându-ne aminte de troparul sfântului care spune: „Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați Apostolul Tău, Doamne……” făcând o legătură cu prezența acesteia în mitropolie precum și faptul că Mitropolia de Corint a fost înființată de către Sfântul Apostol Pavel