Citat:
În prealabil postat de Ana Tr.
Eu nu ma acopar. Foarte putine femei o fac. Si nu este vorba despre ce face unul sau altul, pur si simplu eu nu fac asta. Nu cred ca, credinta consta in a avea capul acoperit. Insa noi oamenii avem tendinta de a imita sfintii, dar din pacate doar la vesminte. Momentan nimeni nu mi-a atras atentia in acest sens si nici nu cred ca o va face. Spre exemplu am vazut fiica de preot si nu era acoperita. De obicei cei care sunt habotnici sunt atenti la tot. Eu nu am o problema cu ei, crezi ca e bine sa faci cumva fa asa dar respecta libertatea celorlati de a alege si nu ii condamna. Asta imi aminteste de cazul unei doamne care in fiecare Duminica se spovedea si la un moment dat preotul i-a spus ca este mult prea des si multe alte lucruri pe care le fac oamenii. Cu precadere intr-o anumita zona a tarii oamenii inventeaza tot felul de obiceiuri si ar trebui sa stie ca nu toata lumea le cunoaste, respectiv le accepta. Dar sa nu deviem de la subictul topicului ....
|
...
"Dacă Dumnezeu este ținta ta, atunci ai noroc; pentru că Dumnezeu este atât de mare încât nu se poate să nu nimerești."
Hm! Frumoasa semnatura ti-ai ales! Foarte frumoasa. Daca in timp o vei dobandi si in adancul sufletului, sunt convins ca peste o vreme tu singura nu vei mai accepta sa te infatisezi la "intalnirea cu Dumnezeu" altfel decat acoperita. Nu pentru ca asa fac habotnicii... Oricum, in faza aceea delicata, tu nu vei mai avea ochi sa selectezi, sa cercetezi, sa critici ceva din ceea ce se petrece in jurul tau. Cei din jur? OAMENI! Buni si mai putin buni; inselati si mai putin inselati, exact cum suntem si noi pentru altii. Intotdeauna vom afla in jurul nostru dintre acei mai rataciti, (pentru care sa ne rugam, nu sa ne consideram mai vrednici, fiindca nu stim cum vom sfarsi nici noi nici ei) dar mai ales dintre acei mai curati decat noi, care ori trec neobservati, ori dimpotriva avem tendinta sa-i judecam gresit.
Sfatul meu (daca mi-ar fi ingaduit!): Daca Dumnezeu e o tinta, ea nu e doar pentru tine, ci pentru toti. Tu, singura, n-o vei atinge niciodata, ci numai oferind si primind dragostea celor si de la cei ce vizeaza aceiasi tinta. Daca sunt mai slabi, tu ii vei ridica (prin puterea exemplului, mai ales); daca sunt mai buni, te vor imbratisa, te vor sprijini si-ti vor calauzi pasii. Spunand: "Eu nu!", e un semn de razvratire copilareasca. Copil fiind, si raspunzand mamai care te trimite sa te speli pe maini, cand vii de la joaca: "Eu nu!", cu siguranta o vei mahni, fiindca refuzul tau iti face rau tie in primul rand, dar mai ales este si o lipsa de dragoste din partea ta, printr-o astfel de atitudine.
Timpul e un mare dusman al nostru, fiindca ceea ce ieri era sfant, astazi este usor negociabil, iar maine o ironie. Credinta insa, ramane aceeasi. Astazi acceptam cu greu sa intram in biserica in maieu, pantaloni scurti, fusta scurta, fiindca imaginea aceasta de a ne aseza in genunchi in fata Maicutei noastre Preasfinte, sa ne spunem necazul, este cu totul nepotrivita. Si totusi, in libertatea asta a omului, prost-inteleasa, probabil va veni o vreme cand vor fi destui care vor spune asa cum spui tu acum: "Eu nu", intrand sa se inchine pe jumatate dezbracati. Chiar daca, femeie fiind, a intra descoperita acum in biserica, pare un gest nevinovat, acest gest da loc altor libertati viitoare, fiindca asa lucreaza vrajmasul, iar omul se lasa dus...