View Single Post
  #39  
Vechi 28.10.2013, 09:27:10
iliegh
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Bine. Acum cand cred ca Bin000 a fost bulversat de tot cu atatea explicatii teoretice, cred ca e timpul sa orientam subiectul spre adevarata problema pe care a avut intentia s-o ridice.


Asa cum in threadul cu evolutionismul sunt multe dezbateri prop si contra, si in domeniul cuanticii credinciosii pot ridica anumite semne de intrebare care sa le fundamenteze credinta (ok, stiu ca nu au nevoie, dar cineva trebuie sa taie din elanul ateilor).

O sa incerc sa tratez subiectul simultan dpdv ateist si religios.
Lovitura sub centura arata in felul urmator:

Exista o asemanare izbitoare intre modul in care functioneaza creierul (sufletul pt. credinciosi) si mecanica cuantica (vointa lui Dumnezeu care misca lucrurile).

Creierul (sufletul) e considerat sursa inteligentei omului. El este capabil sa produca stari care par sa fie nedeterminste, pare ca are vointa proprie, pare ca are constiinta propriei existente. Sentimentele si trairile, precum si actiunile motrice sunt incluse in aceste stari. Creierul este un mecanism macroscopic. Adevarul este ca in interiorul acestuia noi nu putem sti ce se intampla. Constatam doar rezultatul starilor interne. De exemplu daca intrebi un om orice lucru, nu vei putea fi sigur niciodata de raspunsul pe care-l va da pana nu-l primesti. Acel raspuns este rezultatul multor procese de interactiune care se petrec in creier in scopul crearii acelui raspuns.

Noi asimilam acest raspuns cu proprietatea ca omul are INTELIGENTA.

Revenind la cuantica, se pare ca acelasi lucru se intampla cu materia la nivel microscopic. Asa cum am mai spus in postarile anterioare, nu putem sti starea unui sistem cuantic pana nu "intrebam" (observam) sistemul. Atfel, se pare ca intreaga materie din univers are un substrat microscopic sau cuantic, in care nu putem sti exact ce se intampla. Observam doar raspunsul materiei la intrebarea noastra.

Putem asimila oare raspunsul materiei tot cu proprietatea de INTELIGENTA ? De ce nu ? Am facut-o in cazul macroscopic al creierului. In acest caz cine este creierul (sufletul) care poseda aceasta inteligenta ? In cazul omului stim cine, Gheorghe de exemplu. Cine de raspunsuri mereu corecte atunci cand interogam materia ?

Nu va grabiti sa trageti concluzii, deoarece exista doua posibilitati de interpretare a inteligentei:

1. Nu exista notiunea de inteligenta in sensul in care suntem obisnuti sa o interpretam. E un concept inventat care doar da un nume unui intreg sir de interactiuni imposibil de prevazut si care au un rezultat imprevizibil. In aceasta ipoteza totul este un mecanism care isi desfasoara activitatea dupa niste legi clare. Nedeterminismul este o e fapt incapacitatea noastra de a observa toate variabilele. De fapt, totul este determinist. In acest sens, omul nu este inteligent si materia (sau sursa acesteia) nu este inteligenta de asemenea. In acesta ipoteza "inteligenta" capata sensul de nedeterminism "practic".

2. Exista un nedeterminism "teoretic". Aceasta ar insemna ca atat creierul cat si materia isi manifesta proprietatile fara sa respecte un mecanism predeterminat. Orice stare e posibila, dar este dat un raspuns "ales", favorizat, care nu are nici un motiv sa apara mai des decat toate celelalte raspunsuri posibile. Valabil si in cazul materiei. Mecanica cuantica spune ca la observarea pozitiei unei particule, aceasta isi alege una dintre pozitiile teoretice posibile pe care ne-o arata noua. In aceasta ipoteza "inteligenta" capata sensul nedeterminism "teoretic". Noi nu putem stii raspunsul din cauze fundamentale nu din cauze practice. E ca si cum cineva joaca alba-neagra si numai el stie ce culoare va iesi. Acest tip de nedeterminism ar putea fi vazut si ca "determinism volitiv". Pentru asta trebuie sa presupunem o vointa a cuiva. Aceasta este interpretarea inteligentei asa cum suntem obisnuiti s-o folosim in viata de zi cu zi.

Eu as inclina spre varianta 1. Dumnezeu poate fi vazut ca si "inteligenta" din spatele tuturor lucrurilor, asa cum si creierul il credem inteligent, dar este vorba de o inteligenta "nevolitiva" bazata pe respectarea intocmai a legilor fundamentale, nu pe alegerea unui raspuns favorizat din sumedenia de raspunsuri.

Sunt convins ca tot ce am spus aici este pur speculativ, si poate fi atacat din toate partile posibile, dar ar putea fi un exercitiu de imaginatie destul de util care ar fi atat in beneficiul ateilor cat si in beneficiul credinciosilor.

Pentru atei, in special pentru cei care nu au o pregatire stiintifica, vestea este ca interpretarea teoriilor fizice nu este chiar atat de simpla cum o cred ei. Trebuie sa ia in considerare si variantele in care teoriile arata clar spre un design "inteligent".

Pentru credinciosi, nu e de ajuns sa credeti in Dumnezeu numai pentru ca asa zice Biblia (stiu exact ca nu sunteti de acord cu asta), si nu e de ajuns sa intrati in polemica cu ateii scriind in posturi citate interminabile din cartile sfinte. Trebuie sa patrundeti in lumea ateilor si cu propriile lor teorii sa aratati ca exista loc de design inteligent, chiar in mijlocul teoriilor.

Si in final se va ajunge la concluzia ca nu are nici un sens sa demonstrezi ceva de nedemonstrat. Verdictul e clar: ori crezi ori nu. De stiut, nu vom sti niciodata.

Last edited by iliegh; 28.10.2013 at 10:05:12.
Reply With Quote