[sophia]

Inainte vreme se facea facultate doar pentru titlu si diploma. Sigur, iti asigura si un loc de munca (se dadeau repartitii).
Si multi se duceau acolo unde erau mai multe locuri.
Putini erau cei care faceau o facultate sau o meserie din pasiune. Erai cumva obligat de sistem sa te duci acolo unde se putea.

Si eu spun ca cel mai important pentru om si profesia/meseria practicata este s-o faca din pasiune si sa fie omul potrivit la locul potrivit.

Unii iau totul in calcul, orice risc ca sa poata sa-si implineasca visul de natura profesionala, altii nu au curaj (prea multe obstacole) si nici sansa.
Ca iti trebuie si o sansa intotdeauna.

Inainte vreme faceai o facultate si bun sau rau, aveai un loc de munca pe masura.
Azi nu mai este asa - faci o facultate si greu gasesti ceva de lucru (pe unele domenii).
In primul rand ca facultatile nu se adapteaza la cerintele pietii ca specializari, ca materii de studiu etc.

Aspectul cu "fuga cu orice pret de munca fizica) eu nu-l vad asa si am mai spus-o.
Cine poate si are placere nu fuge. Si exista din astia.
Tendinta este insa de a denigra unele profesii, de obicei pe aia pe care nu ai facut-o.
Cei care nu au facultate tind sa denigreze pe cei care studiaza si invers. Si nu este corect.
Pentru orice profesie/meserie iti trebuie o pregatire si anumite caracteristici pentru a o practica: studiu/scoala profesionala/liceu industrial, sanatate, anumite capacitati, sau trasaturi de caracter.

Daca unul e mai slab si are probleme de sanatate il pui la munca in agricultura sau la otelarie? In schimb pe unul care nu poate mental, il pui sa studieze?

Si pe urma unde sa trimeti un om la tara, la agricultura? Nu mai exista asa ceva. Cine are pamant, gradini, animale la tara, casa, este una. Cine nu, unde sa se duca?

Chestia asta ca fac orice munca pentru a supravietui nu mi se pare corecta. Nu mi se pare corect sa nu poti trai dintr-o profesie/meserie pe care ai invatat-o si pentru care ai aplecare. Nu este posbili sa fii fortat in felul asta.

Si mai mult: cu timpul pierzi si ceea ce ai dobandit in timp prin studiu si experienta. Daca o vreme un inginer vinde in piata sau serveste in restaurant, va uita profesia lui si nu se va mai putea intoarce in ea.
Ce va scrie el la experienta in profesie in CV, ca sa fie angajat? Ca a vandut in piata, ca a fost chelner?
Te pierzi pur si simplu si este pacat.

Nu stiu ce spuneti voi ca numai cei grozavi, geniile izbandesc in profesia lor. Peste tot este nevoie si de genii si de lideri, dar si de executanti, de membrii din echipa.
Iar notele de la facultate, sa fim seriosi. Nu spun prea multe, pentru ca nu oglindesc toate posibilitatile omului.

Un absolvent de medicina poate fie sa foarte bun la lucrul practic, sa puna diagnostice, sau sa opereze, sau sa lucreze cu oamenii pur si simplu (medici de familie de ex.), altul nu are capacitatea de a lucra cu oamenii si poate mai mult in cercetare sau in laborator, sau profesor in facultate, iar altul in sfarsit, este mai bun in a scrie carti de medicina.
Iata cata diversificare. La fel si la ingineri, sau la economisti.

Legat de varsta inaintata. Asta nu ar trebui sa fie un impediment. Pai daca ne facem probleme la 45 ani, ce facem mai tarziu cand deja se iese la pensie la peste 60 ani (65-67). Oamenii aia ce sa mai faca/zica?

Intreprinderile trebuie sa invete sa lucreze cu oameni mai in varsta, sa-i foloseasca in loc sa se vaite ca nu mai au tineri. Un om in varsta are atuurile lui, iar un tanar are si dezavantaje.

Se pot face multe si la peste 40 ani si se pot face si scoli. Eu am invatat o a doua scoala la 50 ani. A fost greu, dar am reusit. Colegii mei mai tineri veneau cu anumite calitati (viteza de reactie, creier mai putin uzat, prospetime, tehnicitate in ultimele descoperiri ale tehnicii), eu avem calitatile mele (rabdare, profunzime, experienta in munca, etc.). Nu vreau sa ma laud aici ci doar sa spun ca toti, indiferent de varsta suntem buni, putem face ceva si trebuie sa fim folositi.

Da, cineva aici a spus bine. Persoana in cauza trebuie ajutata de cineva care mai intai s-o evalueze: ce vrea, ce stie, ce poate, ce-si doreste/ce-i place, ce alte capacitati are si ce este mai potrivit pentru ea pe piata.