Ba da, e al meu si doar al meu! (n-am eu norocul si nici el sa gaseasca altul/alta mai buna, care-l sa suporte mai bine ca mine; poate mai degraba una care sa-l puna la "punct si virgula").
Nu inteleg de ce mie imi iei apararea (aici) iar in xemplul care l-am relatat in alta parte zici ca e si vina femeii si ca trebuie acordat si barbatului dreptul la replica; de ce nu-i dai dreptul la replica si aici?
Sti care o sa fie replica lui? Acuze fata de persoana mea nu va face niciodata in public, decat poate sa se mai planga la ai mei ca pierd vremea aiurea pe la biserica (stie ca nici ei nu sunt de acord) sau pe la serviciu, ca nu-s atenta cu banii, ca cheltui/risipesc prea mult, etc.
Insa principalul motiv pt care refuza cununia este, din pacate, de natura spiritual: ce nevoie avem sa mergem la biserica si sa primim binecuvantarea lui Dumnezeu prin intermediul unui popa? ?? Asta zice el e blasfemie ( ca si iertarea pacatelor doar "sub patrafir"), Dumnezeu ne binecuvanteaza relatia oricum, pt ca stie sentimentele pe care le avem.
|