View Single Post
  #61  
Vechi 23.12.2007, 00:11:35
Traditie Traditie is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.09.2006
Mesaje: 702
Implicit

adevarata religie si adevarata stiinta nu se vor putea contrazice niciodata una cu cealalta. Cunoasterea este necesara si indreptatita pt religie, asa cum credinta este pt stiinta. Cu cat omul studiaza stiintele mai aprofundat si mai amanuntit si cunoaste limitele competyentei lor, cu atat dobandeste mai multa cultura filosofica si teologica. Tot astfel, cu cat crediinta sa religioasa se adanceste, cu atat numaru contradictiilor imaginare intre credinta si cunoastere scade. Despre legatura dintre credinta si cunoastere, SF. Vasile cel Mare a afirmat: "In stiinta, credinta precede cunoasterea". Acest lucru este foarte adevarat, de vreme ce tot ceea ce este fundamental si originar in cunoasterea stiintifica este imposibil de dovedit si este acceptat ca principiu de baza printr-un act de credinta. SF. Grigorie Teologul a scris: "Cred ca orice poseda un dram de intelepciune va recunoaste valoarea culturii laice, cu toate ca multi crestini, din cauza slabei lor capacitati de intelegere, n-o popt tolera, considerand-o drept arta luciferica ce slujeste indepartarii de Dumnezeu".

Adevarata cunoastere e ceva bun. Dar stiinta e falsa cunoastere, amagire si cei care cred ]n ea se lipsesc de adevarata cunoastere. De aceea e nociva. Cine crede în stiinta nu va ajunge sa cunoasca pe Dumnezeu.

Sf. Vasile vorbea de stiinta despre Dumnezeu, nu despre fenomenele materiei.

Sf. Grigore avea dreptate, dar se refera la stiinta laica (adica filozofie, retorica, literatura, cam acestea constituiau cultura laica la care se refera) ca la o cultura adiacenta. Pe vremea aceea nu existau stiinte ale naturii, medicina era mai degraba o forma de vrajitorie; daca s-ar fi referit la studierea naturii, sfântul ar fi spus poate ca e buna aceasta forma de cultura, daca nu credem în ea, adica daca o posedam ca pe o cunoastere a literaturii de fictiune. Fiindca asta e stiinta: fictiune, povesti despre o imaginara lume care ar functiona dupa niste legi imaginare.



La fel cum Adam si Eva au murit fiindca au luat falsa cunoastere drept adevar, la fel moare oricine ia o minciuna drept cunoastere sau adevar. Nu adevarul a fost cel care i-a rapus pe Adam si Eva ci minciuna.



Lumea/ realitatea are niste legi de functionare pe care stiinta incerca sa le inteleaga etc. Si in ultimul timp stiinta recunoaste existenta unei forte superioare (inteligenta etc).

Aceste legi sunt iluzii mentinute de Dumnezeu. Pentru El e la fel de usor sa faca minuni sau sa mentina în continuare aceste legi, adica nu e nici o diferenta între natural si supranatural fiindca ambele se refera la lumea materiala care nu are o existenta autentica, ci e recreata de Dumnezeu în fiecare secunda.


Sfântul Fotie, Patriarhul Constantinopolului, "farul departe luminãtor al Bisericii", a trãit în secolul IX, într-o familie de creºtini zeloºi. Tatãl sãu, Serghie, a murit ca martir apãrând sfintele icoane. Sf. Fotie a primit o educaþie excelentã ºi, datoritã faptului cã familia lui aparþinea casei imperiale, el a ocupat funcþia de prim secretar de stat în Senat.

Contemporanii sãi spuneau despre el: "Avea cunoºtinþe remarcabile în aproape toate ºtiinþele vechi, încât, pe bunã dreptate ai putea compara gloria vremurilor sale cu cea a anticilor."


Citezi prefrential ca sa creezi impresia ca ar avea legatura cu stiinta. În realitate eruditia sa consta în filozofie, dialectica, retorica. Tehnica manipularii ceea ce faci tu.


Eseul PS. Calinic mi se pare gresit.