Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni, Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu, fac parte din grupa martirilor mărturisitori pentru credința strămoșească în Transilvania, în perioada când aceasta se afla sub stăpânire habsburgică. Sfântul Atanasie Todoran fusese militar în armata habsburgică, în perioada de domnie a lui Leopold I (1640-1705).
A părăsit armata austriacă și s-a refugiat în Munții Țibleșului, apoi în Maramureș și în Moldova, unde a rămas o perioadă mai îndelungată. Revine apoi in ținuturile de obârșie din Țara Năsăudului, în perioada în care Imperiul Habsburgic încerca să consolideze frontierele sale de răsărit prin militarizarea zonei. Concomitent cu această militarizare, austriecii urmăreau un al doilea obiectiv, deloc lipsit de importanță, pentru întărirea stăpânirii lor în Transilvania, și anume atragerea românilor la catolicism, prin unirea cu Biserica Romei.În acest context se desfășoară mișcarea de la Salva din 1763, condusă de Atanasie Todoran. Pentru că a îndemnat două batalioane grănicerești să nu renunțe la confesiunea ortodoxă pentru a adera la Biserica Unită cu Roma, Sfântul Atanasie Tudoran a fost condamnat la moarte prin frângerea cu roata. Alături de el au fost executați, la 12 noiembrie 1763, și ceilalți sfinți pomeniți astăzi, iar alți 19 țărani au fost supuși supliciilor în urma cărora mulți dintre ei au trecut, de asemenea, la Domnul.
Canonizarea Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în data de 22-24 octombrie 2007, cu ziua de pomenire la 12 noiembrie.