Citat:
În prealabil postat de Mosh-Neagu
Nu avem dreptul sa bagatelizam sfanta euharistie, acoperindu-ne de motivatia milei si nesfarsitei iubiri a lui Hristos. Pana la urma tine de noi daca intram cu incaltamintea plina de noroi, in casa celui ce ne invita la cina, sau ne ingrijim cu toata responsabilitatea. El ne poate chema in fiecare zi, dar drumurile noastre sunt atat de spurcate incat, oricat ne-am stradui sa ne curatam, tot duhnim a hoit... Nu se cade asa!
Sfantul Vasile cel Mare??? Dintre cei trei sfinti ierarhi care au trait in aceiasi perioada (Vasile, Grigorie si Ion), Sfantul Vasile era cel mai drastic si nu impartasea decat in conditii extrem de riguroase pe care astazi nu le-ar putea indeplini nici preotii recunoscuti ca induhovniciti. As vrea sa cred ca noi vorbim de conditiile in care ne putem impartasi, nicidecum de dorinta fiecaruia dintre noi de a ne impartasi in fiecare clipa. Pentru ca a dori e un lucru, iar a indeplini acea stare este altceva.
|
Să înțeleg că dumneata îndeplinești condițiile atunci cînd ajungi într-un sfîrșit să te împărtășești? Devii dintr-o dată vrednic după post, rugăciune și spovedanie? Vezi, dacă e să meditezi mai mult, lucrurile nu sînt ceea ce par la prima vedere.
Și apropo de noroi, Împărtășania are și rolul de a ne curăți nu numai încălțămintea, ci și pe noi în întregime - trup și suflet. Parcă deliberat uităm că Trupul și Sîngele ni se dau spre iertarea păcatelor, spre curățirea trupului și a sufletului și spre viața de veci.