Cine-i mai mare?
Într-un sat, oamenii trăiau bine între ei, făcând sânge rău diavolului, căruia nu-i place o asemenea bună înțelegere.
Ca să-i dezbine, Satana a pus între acei oameni tot felul de vrajbe, care, însă, nu i-au clintit din unirea lor.
Văzând aceasta, puterea întunecată a aruncat în adunarea acelor oameni glasul acesta: "Cine e mai mare între voi?"
Cum au auzit acest glas, fiecare s-a grăbit să zică: "Eu sunt mai mare!"
Si s-a pornit atunci o vrajbă asa de cumplită între ei, că praf s-a ales din unirea lor.
Asa pătim toti când dăm ascultare acestui glas diavolesc.
Telefonul ceresc
Un om cu învătătură, dar trufas, văzând pe un om credincios închinându-se, îi zise:
- "Ce-o mai fi si rugăciunea asta? Stai de vorbă cu văzduhurile, ca nebunii..."
Omul cel credincios tăcu. În altă zi, el găsi pe trufas vorbind la telefon, si-i zise:
- „Ce faci aici, domnule?"
- "Ce să fac? Vorbesc la telefon.”
- "Tare mă mir eu, cum stai d-ta de vorbă cu peretii.
Trufașul se supără, dar celălalt îi zise:
- "Eu nu m-am supărat când mi-ai spus că vorbesc cu văzduhurile, d-ta de ce te superi? Avem si noi un telefon mai bun ca al d-tale, noi vorbim cu Dumnezeu si-i spunem păcatele si căința noastră, iar El ne iartă si ne călăuzește. Trufașul rămase cu nasul în jos.
|