[antiecumenism]

În prealabil postat de Ekaterina

Sigur l-ai vazut pana la sfarsit? Eu nu spun ca filmul nu este interesant si ca nu prezinta parti urate din comunism, dar spre sfarsit, modul in care prezinta "suferinta" femeilor care nu aveau dreptul sa aleaga daca vor sau nu copilul, m-a dezamagit profund si mi-a lasat o mare tristete. Chiar daca nu ne place, trebuie sa recunoastem ca regimul comunist a avut si parti bune, ca de exemplu interzicerea avortului.

-asa cum zice si Decebal avorturile au fost legalizate de comunisti si au fost facute 200 de milioane e avorturi in URSS
-in perioada 1917-1989 in toata lumea au fost omorati -datorita regimurilor criminale si sataniste comuniste-cam 200 de milioane de oameni
-indoctrinare,dezumanizare,infometare,crima,sataniz are,materialism,ateism,...astea sunt cuvintele cheie ale regimurilor comuniste
-deci asa-zisul bine al comunismului nu exista,se pierde in raul multiplu si continuu,e ca o picatura de lapte intr-un cazan cu smoala
-deci nu are sens sa vorbim de binele comunismului,sau binele masoneriei,sau al oricarei organizatii satanice pt ca nu exista

„Amorul liber” – morală a societăţii comuniste

http://www.historia.ro/exclusiv_web/...atii-comuniste

"Familia, „celulă a societăţii burgheze"

Comunismul şi-a propus de la bun început să lichideze inegalităţile pe toate planurile, fie social, naţional, dar şi gender. Femeia trebuia să devină egalul bărbatului. Imediat după revoluţia din octombrie 1917, bolşevicii au lansat o politică de subminare şi chiar distrugere a familiei. Şi asta pe motiv că familia era privită drept o instituţie de tip burghez prin care se transmiteau valorile vechii societăţi. Statul comunist pretindea stabilirea unui control total asupra societăţii şi familia a fost considerată un impediment serios în calea atingerii acestui obiectiv.

Copiii nu mai trebuiau să asculte de părinţi, ci de partid.

Legislaţia familiei

Într-o discuţie cu Clara Zetkin din 1920, Lenin se exprimase că în comunism satisfacţia sexuală va fi la fel de accesibilă şi simplă precum a bea un pahar de apă. Mai întâi, în decembrie 1917, fusese abrogată cununia religioasă, odată cu adoptarea legii cu privire la separarea bisericii de stat. Din 1920 a fost legiferat avortul, iar în 1926 s-a adoptat un cod al familiei destul de permisiv, care simplifica la maxim procedura divorţului.

Deşi era perioada NEP-ului, industrializarea şi colectivizarea nefiind încă anunţate de Stalin, regimul acestuia avea nevoie de cadre loiale pentru a fi trimise acolo unde avea nevoie partidul. Cum de cele mai multe ori statul nu putea pune la dispoziţia familiilor locuinţe adecvate la noul loc de trai, transferul era încurajat să se facă doar de unul din soţi. Abia în 1936, Stalin va reabilita instituţia familiei, va lichida dreptul la avort şi va complica procedura de divorţ. În contextul ascensiunii Germaniei naziste în Europa şi odată cu reînvierea spectrului războiului, este încurajată sporirea natalităţii. Susţinerea familiilor cu mulţi copii a fost promovată mai ales din 1944, când s-a introdus Ordinul „Mamă-eroină". În 1955, avortul va fi legalizat, în contextul dezgheţului hruşciovist.

Femeia şi familia în RSS Moldovenească

După ocupaţia sovietică a Basarabiei în 1940 şi apoi în 1944, politica partidului faţă de femeie şi familie în provincia dintre Prut şi Nistru nu a fost decât o extindere a practicilor din URSS. Cununia religioasă a fost interzisă sub ameninţarea unor sancţiuni aspre, mai ales până în 1953. Studenţii de la instituţiile de învăţământ superior, până în anii 1970-1980, riscau să nu poată promova ca lectori la facultate sau în alte funcţii în oraş dacă se afla că nunta lor fusese precedată de cununie religioasă."