OK! Rationalul si emotionalul merg mana in mana, interreletioneaza vrei sa spui? Da, ar fi ideal sa fie asa, ar fi de dorit, chiar daca predominant intr-o anumita situatie ar fi rationalul. Dar sa ajungi la emotional, in cazul nostru dragoste, pornind de la rational, asta niciodata! Cand s-a mai pomenit ca rationalul sa-ti deschida usa iubirii, cand iubirea vine asa, ca naluca de nu mai vezi, nu mai auzi, nu stii ce e cu tine?... Daca n-as fi trecut prin asemenea stare, mai ca ti-as da dreptate, dar pentru ca sunt om, am patit-o si eu, desi credeam ca cel care sa ma atinga nici nu se nascuse. Ba da, se nascuse si inca cu mult inaintea mea. Ratiunea? S-a pierdut ori a adormit, a primit vacanta pentru o perioada de timp. Sigur, pedeapsa, dezastrul a urmat din clipa in care rationalul s-a trezit, n-a intarziat. Si mi-ar fi trebuit atat de putin sa vad, sa inteleg ce mi se pregateste. Dupa ce am constatat ca doar rationalul ma poate feri de anumite greseli, deziluzii etc. nu m-am mai lasat dusa de val pentru ca eu nu stiu/nu vreau sa mint si nici nu vreau sa fac compromisuri. In viata trebuie cat de mult emotional dar si un pic de rational. In ceea ce ma priveste, si cred ca majoritatea oamenilor sunt initial dominati de emotional, am festelit-o si inca bine ca a doua oara nu mi-a mai trebuit....
Sa nu-ti faci probleme, nu ma pierd usor si cred ca putina modestie din partea ta nu ar strica. Nu stii cu cine stai de vorba. Nu, nu e o amenintare, Doamne fereste! E o provocare!
Nu vad spiritul ce cauta in aceasta discutie. Despre spirit nu am gasit suficiente materiale care sa ma lamuresaca ce este, de fapt, spiritul. Pe undeva spunea ca e divinul din noi, acea superconstienta sau superconstiinta pe care ar trebui sa o avem toti. Poate ar trebui sa mai caut, sa ma mai interesez ce e cu acest spirit, fara nici o legatura cu spirit=fantoma, spiritism sau alte prostii in care nu cred si nici nu vreau sa ma informez despre asa ceva.
|