Pe de alta parte, mai ales dupa 1970, si la Husi s-a construit destul de mult, îndeosebi in timpul primilor secretari Ioan Croitoru (1968-1979) si Aneta Slivneanu (1979-1987).
In privinta industriei, in perioada 1974-1980, se realizeaza platforma industriala a orasului Husi, cuprinzând 4 intreprinderi
-IPILF (Intreprinderea de prelucrarea si industrializare a legumelor si fructelor). Constructia acestei unitati la Husi a fost justificata de existenta unui puternic bazin legumicol de-a lungul raului Prut, unde exista si un intins sistem de irigatii. De asemenea, intreprinderea dispunea de terenuri agricole in suprafata de peste 200 hectare si sere in suprafata de 17 hectare.
-Filatura de bumbac, functionand cu materie prima din import
-Intreprinderea de tricotaje Moldotext
-Intreprinderea de incaltaminte Husana. Cu bocanci produsi aici se incalta si armata irakiana.
Se dezvolta si Sectia de utilaj complex, prin eforturile renumitului Teodor Loghin obtinandu-se contracte de livrare a utilajelor petroliere produse la Husi in China. In 1989 unitatea numara 2000 de salariati. Tot acestea unitate sustinea si echipa de fotbal a orasului.
Alte unitati mai mici erau
-ICIL Intreprinderea de industrializare a laptelui
-MAT
-IRIC Intreprinderea de industrializare a carnii
-Sectia de prelucrarea lemnului
-Intreprinderea de constructii
-Exploadarea forestiera
De remarcat ca majoritatea unitatilor industriale din Husi erau din ramura industriei usoare si alimentare, prelucrând produse obtinute pe plan local, ceea ce a fost un mare avantaj, astfel industria huseana nefiind dependenta de materii prime aduse de la mari distante.
In privinta agriculturii, marele noroc a orasului Husi a fost venirea, in 1959, la conducerea IAS Husi a renumitului Ioan Neamtu. Prin eforturile acestuia, IAS Husi devine , in doar 20 de ani, una din unitatile agricole de top din Romania. Podgoria Husi se extinde la peste 2000 de hectare si se construieste un modern combinat de vinificatie, cu o capacitate de 18.000.000 litri.
In privinta transporturilor si telecomunicatiilor, desi Husul era capat de linie (si la propriu si la figurat), se fac unele investitii. In perioada 1986-1989 statia CFR Husi este extinsa, prin extinderea dispozitivului de linii la 8 linii, realizarea rampei de marfa, constructia statiei de containere. Traficul de marfa pe calea ferata era foarte intens, in statia Husi fiind manevrate si incarcate zeci de vagoane de marfa, cu diverse produse (ciment, material lemnos, vinuri, struguri, conserve de legume, textile, incaltaminte, fire tip bumbac, produse petroliere, cereale, bunuri de larg consum). In 1985 este infiintata si agentia de voiaj CFR Husi, orasul fiind legat de Bucuresti prin vagoane directe!
Transportul interurban de calatori spre comunele din jur (in special pentru navetisti) era asigurat de cca 30 autobuze ITA, pe 26 trasee interurbane. In 1980 este inaugurata autogara Husi.
Transportul in comun urban era asigurat pe doua linii urbane, cu 11 autobuze Roman-112-UD.
In privinta telecomunicatiilor, in 1976 este inaugurata cladirea PTTR Husi, cu o centrala telefonica semiautomata tip Pentaconta. Insa, in anii 80, ca urmare a politicii de economie, tehnicienii de la telefoane intampinau greutati foarte mari in asigurarea reparatiilor instalatiilor telefonice, iar aprobarile pentru instalarea de noi posturi telefonice se obtineau destul de greu.
Exista si un releu radio-tv, insa calitatea tehnica a acestuia era foarte slaba, in Husi neputând fi receptionat programul doi al TVR. Totusi lumea se descurca, preferand sa vizioneze emisiunile televiziunii sovietice, cu ajutorul antenelor improvizate.
|