20.12.2013, 20:06:43
|
|
|
Citat:
În prealabil postat de AlinB
Nu ma astept din partea ta sa poti procesa informatia la nivelul postat de mine, desi zic eu, am prezentat lucrurile suficient de explicit pentru a putea fi inteleasa chiar si de un copil.
Oricum, nu mi-e greu sa dau c/p, ca sa ajutam persoanele cu dificultati de intelegere sau/si concentrare:
Rezumat:
Nu e vorba de exorcisme, ci este vorba despre "exorcist" si modul in care el a inteles sa-si faca datoria, aducand pe cineva in pragul mortii ca apoi vajnicii sai aparatori sa dea vina pe personalul medical care incerca sa-i salveze viata.
De fapt, nu sunt sigur ca ai reusit sa citesti macar, daca vii cu aceleasi prostii si lozinci care vor sa substituie ratiunea.
Ce se mai bucura ateii cand vad pe cineva ca tine.
Te-ar da oricand exemplu de "credinta care spala creere" desi nu credinta a lucrat in cazul tau ci fanatismul orb si..poate cauze naturale, medicale, etc caz in care ai totusi niste scuze.
|
Lasa-ma o clipa pe mine si uita-te cu atentie la tine! Vad ca esti de parere ca parintele Daniel Corogeanu era un criminal de rand care merita eventual pedeapsa capitala. Si vrei sa-mi dai si lectii, dupa exemplul magarului din fabula urmatoare:
Privighetoarea și măgarul
de Grigore Alexandrescu
Nenorocita privighetoare
Cânta-n pădure a ei durere,
Natura-ntreagă da ascultare,
Tot împrejuru-i era tăcere.
Alții în locu-mi ar descri poate
Acele tonuri neimitate,
Glasul acela-nmlădietor,
Ce c-o-ntorsură lină, ușoară,
Treptat se urcă și se coboară,
Plin de simțire, plin de amor.
Eu vă spui numai că despărțirea
Și suvenire pline de jale,
Că nedreptatea, nelegiuirea,
Erau sujetul cântării sale.
Un măgar mare ce-o ascultase,
Și ca un aspru judecător
Capul pleoștise, sau ridicase
Câte-o ureche,-n semn de favor.
Ieși-nainte să-i dea povață,
Și c-o neroadă încredințare:
"Am fost, îi zise, aci de față,
Dar, zău, nu-mi place a ta cântare.
Cu toate-acestea, am nădejdi bune,
De nu îți pare lucru prea greu,
La niște reguli a te supune,
Luând de pildă cântecul meu."
Atunci începe cu bucurie
Un cântec jalnic și necioplit,
Încât de aspra lui armonie,
Toată pădurea s-a îngrozit.
Privighetoarea, fără sfială,
Zise: "Povața e în zadar;
Căci de-aș urma-o, nu e-ndoială
Că eu în locu-ți n-aș fi măgar".
Primesc si lectii, dar dupa ce inveti ortodoxia.
|