Citat:
În prealabil postat de Mia Mia
" Vrajeala" asta e discutabila, dar deja cand pastrezi legatura cu persoana respectiva , faci planuri, vorbesti la telefon etc...eu ma refeream la chestiuni care tin de etica, de valoarea ta ca om ; nu stiu altii cum vad, dar ca baiat crestin ( care are si o anumita varsta) sa te plimbi din floare in floare si sa flirtezi cand cu una, cand cu alta...nu stiu ce sa mai zic, nu vreau sa judec pe nimeni, dar unele persoane sunt greu de inteles - baietii , asa cum probabil si noi fetele suntem mai greu de inteles pentru ei :)
|
Da- exact treaba asta (nu numai cu vorbit la telefon si facut planuri- dar chiar si vazut fata in fata si nu numai o singura data!) am patit cu cineva! Pur si simplu nu am inteles o atitudine a persoanei respective: m-am suit in tren ca sa ma duc in orasul unde locuieste sa o vad, la inceput a mers bine si a spus ca intradevar i place de mine si ca ar vrea sa continuuam, am cautat sa o inteleg si sa-i fiu alaturi si nu numai sa o incurajezi prin vorbe, ci si sa intreprind actiuni concrete pentru a o ajuta, am cautat sa-i gasesc de munca in orasul unde locuiesc, am umblat cu CV-ul in mana prin tot targu', am vorbit cu oamenii pe care-i mai cunoasteam, punandu-mi obrazul in joc, mi-am aratat disponibilitatea de a discuta orice problema, inclusiv i-am zis ca daca doreste si cand vrea nu ezit nici sa ma intalnesc cu parintii ei, nu am facut nici o aluzie neserioasa, apoi cand am vazut ca nu o mai pot contacta (gandindu-ma ca Doamne fereste i s-o fi intamplat ceva rau sau vreo imbolnavire), iarasi m-am suit in tren si m-am dus sa vad daca e totul in regula. Si cu toate acestea- fara vreo explicatie si fara ca macar sa spuna de ce- dupa cca 6 luni- a spus ca nu mai vrea sa continuuam!
Daca dumneavoastra puteti intelege o asa atitudine, ca eu unul (oi fi mai de moda veche si poate nu pricep "timpurile moderne") NU INTELEG!
Nu stiu sincer ce as mai fi putut face.............