[vsovivivi]

În prealabil postat de vsovivivi

[...]
Dar întorcându-ne la firele de păr, ce părere aveţi, cine are nevoie de o podoabă capilară foarte deasă şi frumoasă: trupul sau sufletul sau mintea din om?.. căci Duhul Sfânt numără fiecare fir de păr al credinciosului pe care-l are în grijă aşa că nu fiţi anxioşi întrebându-vă ce vom îmbrăca sau ce vom mânca sau ce vom bea sau cât de crescuţi şi frumoşi vom fi sau ce anume şi cum vom zice ceea ce avem de zis şi mărturisit căci ştie Domnul mai înainte să cereţi voi tot ceea ce aveţi voi nevoie deci căutaţi mai degrabă Împărăţia Cerurilor ca să nu vă asemănaţi cu păgânii şi colectorii de taxe şi cu vameşii şi păcătoşii şi cu ştiinţificii şi afaceriştii vicleni şi cu toţi tâlcharii gLumii care le caută pe astea mai înainte... musai ca să placă ei oamenilor sau dracilor căci spre a fi văzuţi de oameni fac ei 'binele' şi în ascuns fac răul ca făţarnicii. De ajuns zilei răutatea şi greutatea ei, căci ziua de mâine se va îngriji de nevoile ei.

Şi de ce credeţi voi că zicea Domnul Amin Amin sau Adevărat Adevărat zic vouă? De ce credeţi că dubla mereu întărind Cuvântul? Vă dau un indiciu scripturistic, era o chestiune de fire de păr. Să vedem dacă ghiceşte cineva.

Din pricina lui Elisei proorocul, ucenicul sf. prooroc Ilie, de aia zicea aşa punând punct, adică întărind primul punct cu încă un punct: Amin Amin sau Adevărat Adevărat zic vouă.

Reîntorcându-ne la firele de păr deştepte care părăsesc pielea capului prost mă gândeam împreună cu Domnul că degeaba ar face minuni pentru chei redându-le podoaba capilară, cuviinţa, că după un timp la aceştia pielea capului iar şi-ar pierde firele neserioase şi chiar dacă s-ar găsi un leac eficient tot degeaba căci în clipa în care nu-l mai foloseşti pielea iarăşi îşi va pierde părul cel deştept, deci ajungi dependent ca de droguri şi atunci la ce bun?!.

Deci atunci ne-am gândit la cauză, adică la motivul pentru care părul în loc să se îndesească treptat cu trecerea anilor căci aşa l-a făcut Dumnezeu, el devine tot mai rar şi mai firav ca în final să lase în urmă o chelie de toată frumuseţea.

Sigur că păcatul şi mândria sunt cauza însă care păcat şi care mândrie? Practic ce obijnuinţă rea şi vicleană face ca templul să-şi piardă podoaba?

Împreună cu Dumnezeu cercetând am ajuns la concluzia că e vorba de un fel de făţărnicie vicleană, naivă şi neobservabilă pe care omul o face inconştient. Adică apare în timp din diferite motive o dezbinare între pielea capului şi trăirile inimii astfel că se instalează făţărnicia la nivelul pielii capului adică se pune masca pentru că omul nu mai vrea să transmită inclusiv prin intermediul părului de pe cap stările lui sufleteşti, emoţiile ci se mulţumeşte cu o tunsoare foarte scurtă sau cu o chelie ternă, blazată, împietrită, pe faţa căreia nu se mai poate citi nimic şi aşa se instalează făţărnicia şi nepăsarea în făţărnicie.

Deci vindecarea prin eliminarea cauzei se poate face prin ieşirea din făţărnicie, adică trebuie ca omul credincios să-şi lase stările sufleteşti şi trupeşti să-i poată fi citite inclusiv de pe cap, să lase să se vadă modificările ce apar la nivelul părului şi ale pielii capului astfel încât oricine să poată citi ceea ce transmite inima şi sufletul său şi mintea lui în momentul acela: stări de ruşine, de tristeţe, de fericire, de frumos sau de urât, de rău sau de bine căci atunci când faci binele faţa ta e senină şi bucuroasă şi eşti vesel fiindcă vei fi primit bine iar când faci răul sufletul tău e zbuciumat şi faţa ta e posomorâtă fiindcă ştii că n-ai cum să fii primit bine din moment ce tu faci răul şi-ţi ascunzi faptele rele care bătând la uşa ta necontenit ca ispisălogii te târăsc mereu în sevraja recidivei îmbrăcată în sirena cea frumoasă şi ispititoare, fireşte pentru Hristos, punându-te să judeci şi să răzbuni răul cu rău pentru un bine care nu vine de la Dumnezeu ci de la un idol absurd.

Vindecaţi-vă deci împreună cu Dumnezeu de cauza care duce la chelire ieşind din toate juocurile făţărniciei care bagă dezbinare în om, dezbinându-te de fericirea de acum şi de cea viitoare, fericirea aia care va fi în veşnicia Raiului unde părul îţi va creşte des şi din abundenţă aşa cum a iubit Dumnezeu pe om ca prin el omul să transmită stările lui interioare şi altora spre slava Domnului!

De aici nu trebuie să înţelegeţi că cei cărora nu le cade părul şi au părul des şi frumos ei cu siguranţă nu sunt făţarnici, nu, ci mulţi dintre cei cu păr abundent pe cap sunt mult mai făţarnici ca şi cei cu chelie, dar acolo e vorba despre un alt tip de făţărnicie. Ei au învăţat o viclenie mai rea, au învăţat să se ascundă după păr căci au făcut pact cu gLumea sau cu diavolul şi acela nu mai e părul lor ci e un păr străin, străin de Dumnezeu, e păr idolesc ce creşte din chipul păcatului cioplit de păcate pe care şi l-au implementat în mintea şi sufletul lor şi astfel inima lor nedezbinată de păcat hrăneşte o fiară.. părul viclean... care creşte cam aşa ca la Abesalom fiul lui David care l-a ucis pe fratele său, primul născut al lui David, vrând să-l ucidă chiar şi pe tatăl său deşi Domnul îi iertase lui David păcatul, închipuindu-şi Abesalom că săvârşeşte dreptatea lui Dumnezeu călare pe măgar... pentru sora lui Tamara.

Oare a greşit cel ce o alungase pe Tamara sora lui fecioară după ce o violase nevrând să-i mai fie femeie? Cum era fapta lui mai de ruşine în Israel şi cum era batjocura mai mare? El a socotit bine sau Abesalom?