Citat:
În prealabil postat de AlinB
Nu Dumnezeu face smecherii cu lumina, dar n-ai tu de unde sa stii, in religia ta dracul nu exista, ba chiar si Dumnezeu e o incertitudine inutila..
|
Alin, te asigur ca este doar impresia ta.
Cred in Dumnezeu si cred ca exista si draci, pentru care trebuie sa avem o profunda mila, o adanca compasiune, pentru ca sunt tot fapturile Lui Dumnezeu.
Exista in noi tendinta de a proiecta si construi tensiuni de genul "
rau in afara si bine inaluntru", "
celalalt greseste / eu am dreptate" fara sa facem un efort suficient sa verficam daca aceasta impresie reflecta intradevar realitatea.
Este omeneste. Acest reflex prolifereaza aproape in tot ce facem si exprimam, indiferent ca este in domeniul profesional, religios, familial....
Insa daca reusim sa facem un efort sa intelegem corect perspectiva celorlati ne imbogatim cu adevarat experienta de viata.
In cele mai multe cazuri, refuzam instinctiv sa intram in paradigma celuilat, uneori de teama, alteori din lene, uneori din furie strecurata de mult in fibra sufletului, repulsie...
Cel ce intelege cu adevarat mintea celuilalt este imposibil sa poarte sentimente de ura sau furie.
Iisus cand certa farisei desi in afara aparea ca manie, inlauntru inima era plina de caldura iubirii.
Dumnezeu se poate manifesta in acest fel. Insa...noi nu. Inima noastra este cuprinsa cu totul de furie - furie care arde faptele bune care le-am savarsit in trecut.
Aceasta nevoie imperioasa de "
a avea dreptate" uneori, intr-un mod straniu, are puterea sa se strecoare si pe terenul sensibil al spiritualitatii.
Ajungem sa credem in Dumnezeu doar pentru "
a avea dreptate" si arata celor care nu cred ca gresesc.
Si ne hranim / mangaiem propriul suflet cu o astfel de hrana.