Multumesc de sfaturi serb_crina.
Pana la urma am vorbit cu un preot si m-a chemat dupa Boboteaza, sa vedem...
Ideea e ca nici un preot [color=red]nu ar trebui sa judece[/color] pe cel care se spovedeste pt ca face un pacat. Hristos e singurul Judecator (in Pateric am citit o intamplare cu un calugar care si-a facut o parere despre un frate considerand ca a gresit -asta doar cu gandul- si din acea clipa nu a mai avut acea pace interioara si a avut o viziune cu Hristos care s-a departat de la el. I-a trebuit cateva luni de pocainta pt a i se ierta acest pacat al judecatii)...
In plus, oricum cel care se spovedeste trece printr-un moment incomod si neplacut, nu ar trebui sa ii amplifice si duhovnicul asta, pt ca oricum acela s-a hotarat sa se spovedeasca si deci sa renunte la pacat.
Dar foarte important este la spovedanie sa nu cautam jusificari. Eu m-am mai spovedit, spovedanie totala, si tot asa... nu am avut o stare de multumire si usurare... cred ca si din aceasta cauza, am gresit ca mi-am cautat justificari sau am mai dat vina pe cei din jur. Mai bine sa te invinovatesti mai mult decat e cazul decat invers. Am vrut sa-mi schimb preotul pt ca nu avea rabdare si o data mi-a spus ca daca sunt desteapta o sa termin mai repede (sau ceva de genul). Un duhovnic bun trebuie sa aibe rabdare si sa stie cand sa fie aspru si cand sa fie bland. Si cel mai imporant: sa dea canon potrivit, daca nu da, trebuie sa cerem noi.
|