[glykys]

Cred ca acelasi parinte vorbeste despre gestul lui Zaheu de a se urca in copac ca fiind unul specific copilariei :). Totusi, era un om de vaza si s-a urcat in copac, precum un copil strengar. Stiu ca se vorbea si despre statura scunda a personajului, care ar traduce micimea sufleteasca. Si tocmai aceasta micime sufleteasca o compenseaza aspiratia lui spre inaltime. Inainte sa isi inalte Hristos privirea spre el, s-a inaltat si el ca sa-L ajunga, si asta intr-un mod inedit :). Un om arogant, constient de functia sa, nu se face de ras urcandu-se prin copaci. Mai degraba ne-am astepta sa faca zgomot, sa se imbulzeasca, sa dea cu coatele, sa atraga atentia, mai ales ca are autoritate si functie.

Iata ce legatura vad eu cu subiectul topicului: si atunci, ca si acum, problema cred ca se pune la nivel de mentalitati si de prejudecati.
Din start lui Zaheu eticheta de om rau, desi Evanghelia spune despre el doar ca era om bogat si ca era mai marele vamesilor, adica da niste amanunte sociale. Face parte din cei 0.5% bogati - lucru detestabil, asa-i? - si mai are si o meserie stigmatizată. Dar nu spune nicaieri explicit ca era om pacatos, doar finalul sugereaza asta. Si i se mai mentioneaza si numele, marca puternica de individualizare, ceea ce se intampla destul de rar prin Evanghelii. Pana si sutasul roman, singurul om despre care ni se spune ca s-a minunat Hristos, e un ilustru fara nume.

Dar cum, e bogat, deci cine stie ce lucruri necurate invarte, cine stie cum si-o fi facut averea, aha, are functie mare, lasa ca stim noi cine si cum ajunge acolo! Ceva cunoscut?! Cand omul era - Hristos o spune - "un fiu al lui Avraam", care dorea si el ce dorea toata multimea aia... Parca inadins isi indreapta in sus privirea Hristos, ca sa scandalizeze multimea si ca sa doboare prejudecatile fariseice.

Si e frumos ca in mai multe pilde beneficiarul minunii este unul care da o plama tiparelor stramte ale logicii fariseice: ba e un sutas roman, care nu e doar un simplu pagan, dar e si reprezentantul celui mai mare dusman al poporului evreu, ba e un samarinean precum cel de duminica trecuta, care, in pofida neamului sau prost, stie sa Ii dea slava Domnului, ba e o femeie cananeeanca, ba una samarineanca, in tot cazul, oameni discriminati pe baza unor criterii sociale bine inradacinate, care, din pacate, se mai pastreaza si azi, dupa 2000 ani de crestinism.
Si ne mai miram apoi ca Dumnezeu judeca dupa alte criterii.