Citat:
În prealabil postat de Fani71
Cred ca nu intelegi si pentru ca nu esti confruntat direct cu aceste probleme.
Eu stand in occident si confruntata de atata vreme (anul asta se implinesc 25 de ani) cu aceste probleme in diversiile medii ortodoxe in care am fost, le vad altfel. Daca ortodoxia ar fi pastrat proaspat principiul folosirii unei imbi inteligibile, nu s-ar fi ajuns la situatia actuala. Dam occidentalilor un model foarte neatractiv - fiecare biserica locala ('nationala') ortodoxa isi trimite 'legatul' ei, foloseste limba tarii de bastina (in general, greu de inteles si pentru emigranti - romana este o mare exceptie) si, desi profereaza un triumfalism dogmatic si liturgic evident, nu se straduie sa faca slujbele intr-o limba accesibila si catolicilor si protestantilor. Una ca in situatia asta, critica papismului este neconvingatoare (caci ortodoxia apare ca un fel de multipapism unui occidental inteligent, din moment ce fiecare biserica 'locala' se poarta de parca ar avea un cap care se poate ramifica in afara, in toata lumea, exact cum face papa de la Roma), a doua ca nu poti face misiune intr-o ilimba ininteligibila.
Caci parohiile in limbi locale (franceza, germana, etc) raman o exceptie, statistic vorbind. Iar vocile care spun ca situatia este anormala sunt din ce in ce mai innabusite de 'bisericle mama'. Ultimul an a mai dat niste lovituri de gratie.
Lucrurile astea ma dor pana la deprimare, personal.
|
Limba româna nu este o limba ininteligibila, ci o limba straina pentru vestici, pe care nici latina folosita in BC nu i-a atras.
La noi s-au botezat diversi scandinavi si au sfarsit prin a-si face propria biserica, in care slujbele se tin in limba vorbita de ei, asa cum si noi tinem slujbele in limba noastra. Dealtfel slujbele se pot tine si in engleza. Pentru tarile francofone, slujbele ar trebui tinute in franceza.
Iar in ceea ce priveste mersul in iad cu heterodocsii, sa ne amintim ca a fost deja Iisus Hristos in iad, noua ramanand doar sa ne ingrijim de propria mantuire. Mantuirea proprie este singurul lucru egoist, care ni se permite.
Chiar daca am vrea sa facem totul pentru mantuirea altuia, nu putem, fara ca si acesta sa se straduiasca in acest sens.