[Fani71]

În prealabil postat de ovidiu b.

Tu dovedești contrariul. Una zici, alta faci.

Bun, hai să vedem ce zice pr Cleopa:
”Cu ereticii nici nu avem voie sa ne rugam (canonul 10 si 64 Apostolic). Pacatul lor este impotriva Duhului Sfant, care "nu are iertare nici in veacul de acum, nici in cel viitor" (Matei 12, 31-32; Marcu 3, 29; Luca 12,10).

Nici cu parintele Cleopa nici cu alti cativa nu sunt de acord cand spune aceste lucruri, si in alte cateva puncte care nu-s in legatura cu ce discutam aici.
Exista o anumita scoala de gandire in aceasta prinvinta cu care noi, cealalta scoala ca sa zic asa ;-), nu suntem de acord (caci repet, nu esre vorba doar de parerea mea personala).

Nu, eu (si aceasta scoala la care ma refer) ma consider unita cu traditia patristica a Bisericii si nu deviez de la ea in probleme dogmatice si spirituale (care formeaza o unitate bineinteles), caci o iubesc - altfel nu as fi ramas ortodoxa, nu as fi studiat teologia si nu m-as fi facut profesoara de religie. Dar aici vorbim de niste canoane, nu de invatatura Bisericii.
Este o mare problema asta, a pune toate canoanele pe acelasi plan, si a le pune pe acelasi plan cu dogmele.

În prealabil postat de ovidiu b.

Despre ce canon e vorba? Cel cu împărtășirea?

Dacă e vorba de canonul legat împărtășirea la maxim trei săptămâni, neaplicarea (ignorarea) lui schimbă cumva adevărul de credință? Nu. Deci, putem vorbi de un pogorământ. Și da, sunt duhovnici care îl aplică la modul că te fac să conștientizezi de necesitatea desei împărtășirii, mai ales că trăim vremurile pe care le trăim. Cu atât mai mut se justifică aplicarea acestui canon. Și sunt convins că acest canon este respectat de credincioșii practicanți, nu pentru că ar cunoaște acest canon, ci pentru că au conștientizat care este de fapt scopul și finalitatea Sf Liturghii și cât de importantă este este Sfânta Euharistie. În schimb, nu poți cere crediciosului de ocazie să respecte canonul, și aici e vorba de pogorământ.

Cuvânt al Sf. Nicodim Aghioritul - Despre necesitatea desei împărtăşiri cu Trupul și Sângele Domnului: http://basilica.ro/stiri/despre-nece...lui_13814.html

Suntem de acord ca ar trebui sa se respecte acest canon - dar nu pentru ca este canon, ci pentru ca in spatele lui se afla intreaba teologie a Bisericii. Pentru ca impartasania este aclo ca noi sa participam la ea, ea ne face sa fim membre ai Trupului lui Hristos.
Faptul ca nu se respecta deranjeaza insa mult mai putin, ceea ce este ciudat.
De asta ziceam si ca fiecare citeaza canonul care ii convine, in ortodoxia noastra.

Ma refeream insa aici mai ales la altceva: la canoanele despre organizarea Bisericii:
- Sa nu fie mai mult de un episcop intr-un loc (am uitat acum care canon este dar o sa il dau de acasa), principiul episcopatului este teritorial, nu national.
- Constantinopolul are jurisdictie in teritoriile 'barbare' (care nu sunt in teritoriu crestin) (Canonul 28, Sinodul 4) (aici ziceam ca acest canon nu poate fi aplicat ad literam, decat intr-o prima faza, si ca ar trebui reformulat sau gasita o alta solutie, care sa nu contrazica invatatura Bisericii in rest)

Nerespectarea acestor doua canoane (care au la baza ecleziologia Bisericii, deci nu sunt de genul disciplinar, la care se pot face pogoraminte din cauza slabiciunii omului si ca sa-l ajute la mantuire) duce, in conditiile de fata, la erezia filetismului: Organizarea Bisericii in tarile 'neortodoxe' (ca sa zic asa - cele care nu au o continuitate in ortodoxie, de la scisma nu mai exista Biserica locala ortodoxa aici, iar de cand cu emigrarea masiva iarasi exista ortodocsi care traiesc aici) se face dupa principiul national, sunt mai multi episcopi in acelasi loc, fiecare tine de episcopul din tara din care provine etc. Multipapism in practica (desi din fericire asta nu antreneaza - inca - diferente dogmatice).

În prealabil postat de ovidiu b.

Cum nu e anulat? Catolicii și protestanții nu sunt eretici?

Am vrut sa spun ca acel canon care interzice rugaciunea cu ereticii este de tip disciplinar, nu eclezial (teologic), pentru ca o interzice ca sa nu se incurajeze o erezie proaspat aparuta si confuzia.
In situatia istorica data, faptul ca ceilalti au si erezii in invatatura lor nu ii face eretici in sensul dat de canon, eretici care tocmai s-au despartit si au stricat invatatura Bisericii (cum erau arieni, monofizitii, docetistii etc etc). Este voroba de lucruri vechi, cunoscute si rascunoscute, si diferentele sunt si ele cunoscute si rascunoscute. Si unele dintre diferente s-au intarit si din cauza departarii culturale care in acest fel se spera ca (macar ea) ar putea fi micsorata, astfel incat sa putem sa readucem in discutie problemele dogmatice fara valul istoriei in fata.

In plus, mai spuneam ca daca si noi avem o erezie, nu vad de ce ne-ar deranja asa de tare sa ne rugam din cand in cand cu altii care au alte erezii. Bine, asta a fost un argument cam amar, din cauza ca aceasta problema o pun foarte tare la suflet si am fost foaret angajata in problematici legate de ea de-a lungul timpului.

Banuiesc ca nu m-ai inteles pentru ca nu stii situatia, si am toata intelegerea, pentru ca este greu ca voi in Romania sa fiti constienti de problemele pe care noi le avem in occident. Dar cred ca ar trebui, incetul cu incetul, sa fie cunoscute aceste probleme si in 'Bisericile mama', altfel nu se vor rezolva niciodata.
Dar cred ca tu daca vrei poti sa intelegi si sa imi dai dreptate macar partial ca este o mare problema ce incerc eu sa explic. Si este o problema si pentru convertirea altora la ortodoxie.
Tot asa cum si mie imi er greu sa inteleg cum de unii (inteligenti si cultivati, imi pare) de pe aici pot spune ca atatia oameni care au dat culturii crestine opere de mare valoare spirituala sunt egali cu cei care se leapada de Dumnerzeul cel viu si aleg iadul. Eu nu am avut relatii cu neoprotestantii agresivi; si traiesc in mijlocul crestinilor de alte confesiuni, intr-un mediu in rest destul de ostil crestinismului, de multa vreme.