În prealabil postat de Mosh-Neagu
Marturisesc ca initial si eu am fost putin nedumerit fata de cum imi imaginam eu si ce am vazut. Dar am trecut usor peste acele momente, punandu-le pe seama tineretii, mai ales... Ma asteptam la mai multa profunzime, ca aspect general. Sunt mai mult decat convins ca nu la fel se intampla in alte manastiri in astfel de cazuri. Daca n-as fi vazut ca este un caz real, puneam totul pe seama regiei si a actorilor... Totusi, nu pot sa spun ca nu mi-a placut. Ba chiar am indragit-o pe Teodora (nu inteleg de ce s-a ales acest titlu; la ea era mai mult naivitate copilareasca decat pacat...) Momentul "tunderii" m-a lasat fara grai si m-am pomenit plangand de-abinelea!... Nu pentru ritual, neaparat, ci pentru jertfa in sine, pentru Mantuitorul Hristos. Pentru ca greul greu, abia acum incepe: dispare zambetul, joaca, si incet-incet, prin osteneala, se aduna harul, de care vorbea la un moment dat, una dintre maicute. In film, cu parere de rau n-am prea vazut har, nu fiindca n-o fi fost, ci fiindca Dumnezeu le-a tinut ascunse pe acele persoane care traiau cu adevarat smerenia si osteneala manastirii. Am ramas totusi cu un gust amar ca mesajul filmului a fost umbrit de unele imagini lumesti: la un moment dat, Teodora se aseaza la rugaciune, iar dincolo de geam, se harjoneau copii galagiosi, a caror parinti nu stiu ce pazeau!... Celelalte pe care le-am sesizat din mers, nici nu vreau sa le mai amintesc, sa nu smintesc pe cineva. Era doar o constatare, cu siguranta subiectiva! Cati dintre noi, ipotetic vorbind, am fi fost in stare sa plecam de la 14-15 ani la manastire si sa facem ascultare deplina, numai si numai cu un singur gand in minte si in suflet: slujirea pentru Hristos?... Iar ca Teodora sunt mii in tara noastra. Numai la acea manastire, cu ocazia acelui eveniment, au venit 420 de maicute... daca am inteles eu bine!... Macar si numai la asta daca ne gandim, si tot este un mare castig!...
Dumnezeu s-o ocroteasca pe Teodora si sa-i oranduiasca smerenie binecuvantata si har din belsug!
|