Silverstar, nu m-am departat de topicul creat. Am propus acest subiect, pentru ca multi spun ca ar fi o condradictie fiintiala intre voia omeneasca si cea dumnezeiasca. Se tot spune ca niciodata nu va ajunge omul sa faca din voia sa o vointa dumnezeiasca. Ma intreb atunci de ce mai rostim rugaciunea "Tatal nostru"? Prin ea afirmam ca dorim ca vointa noastra sa fie asemenea celei dumnezeiesti:"Faca-se voia Ta precum in cer asa si pe pamant".
Referitor la postarea ta, nu am spus ca nu sunt de acord cu ce ai scris. Insa, ai mentionat, evident retoric:"Dar, logic, de ce sa nu interpretam rugaciunea prin care noi invocam vointa lui Dumnezeu tot ca pe o autosugestie?" si m-am simtit nevoit sa spun ce simt vis-a-vis de aceasta intrebare: ca rugaciunea pentru mine nu este o autosugestie.
Doresc un raspuns de la tine, vreau sa stiu daca m-am facut inteles.
|