Citat:
În prealabil postat de Mosh-Neagu
Nu sunt un dansator ci dimpotriva. Nici in tinerete nu ma dadeam in vant si sunt convins ca am dezamagit multe suflete din acest motiv. Cred totusi ca dansul, atat timp cat nu are porniri dracesti (si nici nu le starneste), ci exprima o bucurie sufleteasca ce ar vrea parca sa se inalte la ceruri, nu e pacat ci dimpotriva. Din cate stiu, despre aceasta forma de dans se aminteste pe alocuri in VT.
|
Exact la fel :)
Legat de calugar, el si-a vazut propria patima, nu dansul in sine.
Ca or mai fi si altii cu astfel de patimi, e adevarat, ca sunt niste circumstante in care patimile se manifesta mai pregnant, iarasi e adevarat, dar social si chiar duhovniceste vorbind, nu poti pretinde ca oamenii sa se intalneasca doar in biserica.
Citat:
|
Telepatia (ca tot s-a polemizat pe aceasta tema) o avem si o simtim acolo, in interiorul nostru si ne bucuram de ea, multumind lui Dumnezeu, fara a face din asta un mod de comunicare eficient, studiind metode de concentrare, pozitii si alte tendinte yoghine.
|
Corect.
Toti suntem legati intre noi prin insasi umanitatea noastra iar dragostea face, pentru cei care o poarta, aceste legaturi si mai profunde, intime.
Insa din pacate numele in sine ("telepatie") a adunat de-a lungul timpului multe rezonante negative.